Două rezultate de 1-0 pentru gazde și două rezultate de 1-3 pentru oaspeți. Cu toate astea, rezultatele similare generează așteptări total diferite pentru ce urmează. Însă înainte de a intra în specificul fiecăruia dintre dueluri, aș dori să vorbesc unpic despre rolul culturii în fotbal. Iluzia zilelor noastre este aceea că lumea, inclusiv fotbalul, este într-un proces avansat și de succes de globalizare. Culturile s-au contopit și toți trăim într-o armonie completă și idealistă și cântăm Kumbaya ținându-ne de mâini ca în desene animate.
Pare a fi ceva ce ne dorim, dar nu doar că nu este adevărată această iluzie, dar nici nu cred că ne-am dori de fapt mulți din noi acest lucru. Cât de plictisitoare ar fi o asemenea lume, fără diferențele de cultură care domină rivalitățile, simpatiile și antipatiile dintre oamenii din ziua de astăzi? Cum ar fi ca nemții să nu îi disprețuiască de moarte pe italieni, sau să nu îi considere nebuni pe francezi? Cum ar fi ca francezii să nu disprețuiască orice nu e francez? Tocmai aceste dorințe de afirmare creează rivalitățile pe care se bazează motivația cea mai mare din spatele luptelor celor mai aprige din sport. Toate culturile și națiunile europene au și partea educată a societății, în care acceptanța față de alte culturi este mult mai mare, dar populația majoritară nu se încadrează în această paradigmă.
Dorințele de afirmare ale culturilor locale, pe care noi de multe ori nu le înțelegem tocmai din cauză că cei mai mulți din noi au renunțat fără să clipească la tradițiile și cultura ce ne definesc identitatea, aceste dorințe, aceste identități puternice ale diferitelor locuri din Europa, sunt un motor important al succesului proiectelor din toate domeniile. O societate lipsită de mândrie, de demnitate, de identitate, nu va fi vreodată capabilă să se afirme. Pentru cei care ați experimentat aceste societăți străine, nu doar la nivelul înalt al păturii educate, poate înțelegeți în mod direct la ce mă refer. Pe ceilalți vă rog doar să acceptați posibilitatea ca iluzia care ne este vândută să nu fie reală.
Cele mai multe proiecte din fotbal care nu au în mod surprinzător succes ignoră tocmai aceste identități despre care vorbesc cu atât de multă convingere. Paris Saint-Germain, care îl adusese pe Thomas Tuchel, un neamț șovăielnic într-un vestiar plin de caractere latine extrem de puternice, dominate de o pasiune egoistă fenomenală de a se afirma într-un mediu în care singurul interes de a exista era și este pentru mulți din ei suma ce se adaugă la sfârșitul lunii în contul curent. Manchester City, care continuă cu o asiduă încăpățânare să copieze o altă cultură pe care nu o înțelege și pe care nu o va putea imita. Vor putea copia detaliile tehnice, dar nu vor trăi niciodată ceea ce înseamnă Barcelona. Poate vor și câștiga Liga, dar ar fi o insultă la adresa spiritului fotbalului, al spiritului identității culturilor europene, a ceea ce înseamnă de fapt să construiești un grup de oameni care să reprezinte o comunitate.
Banul a creat dezechilibre majore, interesul unei societăți capitaliste fiind desigur o piață perfectă. Poate vă aduceți aminte din liceu ce înseamnă o piață perfectă, în care identitatea tuturor produselor și a consumatorilor este, ”în mod ideal”, perfect confundabilă. Paradoxul diversității care este promovată atât de puternic este tocmai uciderea culturilor locale, farmecului fiecărui loc și al fiecărei comunități. Fotbalul deține o cheie către această lume cu adevărat diversă, iar proiectele fotbalistice care nu înțeleg aceste identități, le pun în pericol. Și acum să revenim la meciurile noastre.
Real Madrid – Chelsea (marți, ora 22:00), în tur 3-1
Cine se poate gândi la meciul tur și poate să ignore numele lui Karim Benzema? Poate ar trebui să ne întrebăm încet, încet, ce este atât de special în legătură cu originile algeriene ale unor genii din fotbalul francez cum ar fi acest Benzema sau marele geniu al fotbalului francez, Zinedine Zidane. Maturitatea cu care Benzema și-a executat adversarii în ultimele două partide din Ligă, este aproape de șocantă. După plecarea lui Cristiano Ronaldo a promis să facă pasul în față și să îi ia locul. Până acum, deși a mai presărat câte o evoluție bună pe ici-colo, nu a prea fost luat în seamă.
Ei bine, Real Madrid pare să aibă un erou și este una din condițiile de care acest club are nevoie pentru a avea succese majore. Al doilea ar fi un antrenor potrivit. Este Carlo Ancelotti din nou soluția? Este primul sezon sub italian, și acesta nu a avut timp să enerveze vestiarul prea mult și, la fel ca în 2014, poate profita de proiectul unui predecesor pentru a obține laurii supremi. Real Madrid este însă, mai degrabă un club în impas în acest moment. La fel ca Chelsea. Ceea ce face acest duel unul în care indiferent de cine se impune și cum o face, să nu ne dea speranțe prea mari că echipa ce avansează poate emite pretenții în final la trofeu.
Chelsea pare complet ruptă în două de situația administrativă. Lupta este una mare pentru ca acest club să rămână în elită, iar Thomas Tuchel muncește din greu să găsească soluții la situațiile imediate. Discursul după partida cu Madridul i-a adus un răspuns din partea echipei care îi dă speranțe, dar trebuie să continue să mizeze pe fotbaliștii care au răspuns ”chemării”. Nu toți sunt cu trup și suflet investiți în proiectul din care fac parte și orice naivitate a lui Tuchel aici va distruge orice speranță la o remontada pe teren spaniol.
Dacă vi se pare imposibil ca Chelsea să întoarcă rezultatul, să ne aducem aminte cum în momente cu echipe mult mai bine puse la punct, Realul a fost întoarsă pe teren propriu de Juventus, după ce învinsese cu 3-0 la Torino, și meciul aproape că s-a dus în prelungiri. Nu demult, tot pe Santiago Bernabeu, o echipă despre care aparent nu este voie să vorbesc într-un articol de Liga Campionilor, a demolat echipa locală cu 4-0. În 2019 Ajax întorcea un rezultat negativ acasă, cu 4-1 pe același Bernabeu. Surse de inspirație există. Chelsea trebuie doar să se unească și să se concentreze pe meci și sunt sigur că vom avea un spectacol pe cinste.
Bayern München – Villareal (marți, ora 22:00) în tur 0-1
Ceea ce pare că nimeni nu observă, și anume problemele de la München, a devenit destul de evident în partida de acum o săptămână în Spania. Și ceea ce a ieșit în evidență și mai mult este lipsa de unitate a clubului bavarez în fața eșecului. Modul în care problemele interne au ieșit la suprafață, cererile atât din partea suporterilor ca Flick să fie readus, cât și declarațiile unor oameni importanți din anturajul clubului, arată că problemele sunt mult mai adânci decât ceva ce s-ar rezolva de la o săptămână la alta.
Singura șansă pe care o are Bayern este că Villareal nu este o echipă mai puternică, și o străfulgerare de orgoliu a echipei bavareze ar putea fi de ajuns să întoarcă soarta dublei manșe. Însă unitatea specifică unui grup latin lipsit de lupta pentru poziția de mascul Alfa, de care dispune Villareal, va fi o defensivă greu de străpuns. Și nu mă refer aici la defensivă din punct de vedere tehnic, ci mental. Villareal nu va putea fi atinsă în spirit de nimic, iar lupta lor va fi pură și asiduă. Cu jucători pe care îi putem vedea în curând și la echipe mai bine cotate pe transfermarkt, putem spera la o rezistență cu iz de calificare din partea spaniolilor la München.
Julian Nagelsmann se află în fața unui test specific Ligii Campionilor. Un test al identității. Al identității proprii dar și al înțelegerii identității adversarului. Va fi un duel foarte interesant, dar din nou între două echipe care nu vor emite pretenții la trofeu în acest sezon. Va mai fura Unai Emery o calificare, spre o semifinală istorică? Este o șansă unică și o poveste care poate inspira pasiunea spaniolilor în Germania.
Atletico Madrid – Manchester City (miercuri, ora 22:00) în tur 0-1
Antifotbalul jucat de Diego Simeone este un monstru care dăinuie în Liga Campionilor de ceva ani. Este acel set de farfurii care pare urât, acel mărțișor neobișnuit pe care nu prea îl cumpără nimeni. Dar atât setul de farfurii, cât și acel mărțișor pot, în anumite condiții, să devină un lucru frumos, împotriva normei, a obișnuitului. Simeone declara la final că nu îi este rușine de modul în care a jucat echipa lui. Acesta a fost scopul, aceasta a fost strategia. Dacă reprezentanții UEFA vor dori să se răzgândească în legătură cu regula golurilor în deplasare, acest meci ar fi probabil unul din argumentele cele mai solide.
Ce ne place să vedem într-un meci de fotbal? O echipă care își amețește adversarii cu o interminabilă serie de pase imposibil de interceptat, la capătul căreia poate reușesc să străpungă apărarea adversă cu singura pasă verticală a fazei? Sau o echipă care luptă unită să încerce să țină mingea departe de propria poartă, suferă împreună și lovește scurt și fulgerător pe contraatac? Indiferent de răspunsul la această întrebare, sunt sigur că există fani ai ambelor tabere. Și asta e parte a frumosului în fotbal. Diversitatea, cultura echipelor, personalitatea acestora. Simeone are o personalitate și o identitate foarte puternice, care sunt imprimate cu succes echipei sale din Madrid. Mâine vom afla dacă planul său va și reuși sau nu.
O posibilă șansă pentru spanioli ar putea fi și seria de meciuri dificile pe care a avut-o City. După un meci epuizant în weekend împotriva lui Liverpool, oamenii lui Pep Guardiola nu numai că se vor resimți, dar pregătirea tactică a returului este posibil să fie într-o oarecare măsură diminuată de intensitatea cu care probabil că au pregătit partida cheie în lupta pentru titlul din Premier League. Timp în care Atletico a sacrificat meciul de campionat de la Mallorca. Vom avea un meci mare la Madrid și unul în care suporterii lui Atleti vor juca un rol esențial în ecuația calificării. Este de ajuns ca Joao Felix să deschidă scorul în primele 10 minute pentru ca infernul să se dezlănțuie pe Wanda Metropolitano și englezii să se îndoiască de cine sunt și ce caută acolo. Este fără îndoială cea mai de urmărit partidă.
Liverpool – Benfica (miercuri, ora 22:00) în tur 3-1
Poate cea mai clară dublă manșă dintre toate, confruntarea dintre Liverpool și Benfica nu pare capabilă să mai ofere nici o surpriză. După ce Benfica a eliminat două cluburi cu tradiții unite de unul din cei mai importanți oameni din istoria fotbalului, acum pare că au ajuns la final de drum. Dacă Ajax a fost lipsită de experiență și Barcelona la limita revenirii din criză, Liverpool nu are nici o scuză. Mai ales că rezultatul din tur ar însemna să existe un colaps total al echipei lui Jürgen Klopp, pentru ca o eventuală calificare să fie compromisă.
Chiar și cu efortul fizic și mental pe care au fost nevoiți să îl facă în weekend, nu îi văd pe Salah & co. cedând teren în fața Benficăi. Tinerele talente ale portughezilor au dat de o mașină de fotbal prea bine unsă pentru a mai putea emite pretenții la o a treia surpriză mare în această competiție. Merită însă cu siguranță premiul de ”overachiever” al acestui sezon de Ligă.
Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit, alătură-te comunității de fani Premier League din România pe Facebook, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp, și urmărește-ne pe Facebook, Instagram, YouTube și Discord.
Fizician român pierdut în Pădurea Neagră, caută izvorul Dunării să îl aducă înapoi în țară. Este, în ciuda locației actuale, un simpatizant al lumii latine. Pasionat de fotbal și de Roma antică, scrie despre fotbal din plăcere.
