Gareth Southgate și naționala Angliei nu trec prin cele mai bune momente de când sunt împreună. Anul acesta, englezii au retrogradat din grupa A din cadrul Nations League, fanii naționalei sunt tot mai nemulțumiți, iar în vestiar s-a instalat un sentiment de neîncredere.

Pentru Southgate, finala de la EURO 2020 și semifinala de la mondialul din Rusia erau rezultate care închideau gura oricărui contestatar, dar deodată, situația s-a schimbat și vechile cunoștințe ale naționalei au revenit: mass-media îl contestă tot mai mult pe Southgate, iar suporterii critică tot mai mult deciziile sale, nu sunt de acord cu fotbalul său reactiv și sunt tot mai sceptici în legătură cu abilitățile sale.

Criticile adresate lui Southgate

  • Dublul-pivot. Parcursul bun de la EURO2020 s-a datorat prestațiilor excelente și a siguranței aduse în linia de mijloc de cuplul Rice – Phillips. Cei doi sunt doi mijlocași defenisivi excelenți, doi pasatori buni, dar care au probleme când sunt presați agresiv. În plus, un dublu-pivot în linia mediană vine la pachet cu o structură mai rigidă care nu permite echipei să aibă un stil de joc mai fluid și să domine adversarii.
  • Selecția. Dincolo de dârzenia cu care ține de tacticile sale, selecționerul Angliei arată și o încăpățânare în ceea ce privește selecționarea unora dintre jucătorii săi favoriți, indiferent de forma lor de la echipele de club. Harry Maguire, John Stones, Ben Chilwell sau Kalvin Phillips – 40% din ceea ce pare primul unsprezece preferat al lui Southgate – au bifat puține minute pe teren la cluburile lor în ultima perioadă, la fel (din motive diferite) și alții dintre cei selecționați de Southgate, precum Jordan Henderson, Jack Grealish sau Luke Shaw. ”It is as if the club game has moved on and Southgate has not; the Premier League finding new stories and new in-form players while the England manager clings to the heroes of the past.” (Alex Keble)
  • Ignorarea celor din alte campionate. De ce nu au fost convocați Fikayo Tomori sau Tammy Abraham? Asta a fost întrebarea pe buzele tuturor în ultimele săptămâni, după ce Southgate a continuat să-l prefere pe Harry Maguire pe linia de fund. Tomori, campion în Serie A cu AC Milan, a impresionat în Italia în ultimul an, dar încă nu e văzut de selecționer ca un jucător de națională.
  • Stilul de joc defensiv. Încăpățânarea și lipsa dorinței de a schimba registrul tactic, de a renunța la așezarea 3-4-2-1, de a nu mai juca cu dublu-pivot la centrul terenului și de a trece la o partitură tactică mult mai dinamică și mai progresivă, toate astea au început să aducă tot mai multă frustrare în rândul fanilor care au început să considere că acest conservatorism al lui Southgate ține pe loc naționala Three Lions.

Cum va arăta Anglia lui Southgate la Campionatul Mondial?

Tot mai multe surse spun că astăzi, împotriva naționalei Iranului, Southgate va renunța la așezarea sa preferată 3-4-2-1 și echipa va intra într-un 4-3-3, care se poate transforma ușor în 4-2-3-1 pe faza defensivă, cu Mason Mount luând în primire mijlocașul defensiv al Iranienilor atunci când adversarul intră în posesie. O așezare mai fluidă în care pe faza de construcție Rice poate deveni acel deep-lying playmaker, în timp ce Bellingham poate avea libertatea de a juca rolul său preferat de mijlocaș box-to-tox. Saka poate sta cât mai lipit de banda din dreapta, iar Sterling poate specula „coborârile” lui Harry Kane și surprinde prin demarcările în profunzime (atât cât va permite linia de fund retrasă a iranienilor).

Posibil prim 11 vs Iran

Debuturile la turneele finale sunt mereu importante, iar felul în care ar putea arăta Anglia diseară poate conta mult în maniera în care Southgate va trimite jucătorii în teren în celelalte meciuri. Un joc cursiv și o victorie la scor l-ar putea face pe englez să continue cu acest 4-3-3/4-2-3-1. În caz contrar, să nu vă mirați dacă Southgate va reveni la așezarea sa preferată, 3-4-2-1, mai ales după faza grupelor. O așezare în care liniile sunt cu câțiva metri mai retrase, iar distanțele dintre jucători sunt mult mai mici. O așezare în care Harry Kane coboară și mai mult și în care de multe ori cei doi trequartista sunt cei avansați oameni de pe teren.

Când îi știi pe Foden, Alexander-Arnold, Harry Kane și Saka din Premier League, e ușor să nu fii de acord cu felul în care Gareth Southgate trimite naționala Angliei pe teren și poate că într-o competiție lungă și de anduranță nu ar fi cea mai bună variantă. Dar 3-4-2-1-ul preferat al lui Southgate e o partitură tactică mult mai prudentă, care poate da rezultate în astfel de turnee eliminatorii în care limitarea asumării riscurilor poate fi o cale de succes și cel care greșește mai puțin poate avea succes.

La conferința de presă dinaintea debutului la Mondial, Southgate a vorbit mai puțin despre tactică și mai mult despre importanța pregătirii mentale a jucătorilor la acest turneu, spunând că grupul de jucători simte presiunea rezultatelor bune de la European și de la Mondialul precedent: “Maybe we’ve made the impossible look possible” . Pentru Southgate, poate fi ultimul său turneu alături de naționala Three Lions, iar mingea e în terenul lui: selecționerul pragmatic care nu a încercat să scoată mai mult dintr-o generație cu potențial sau antrenorul englez al ultimelor decenii?

surse foto: homecrowd.io

Toate articolele despre Cupa Mondială de pe Tackle.ro se găsesc aici.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România pe Facebook, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp, și urmărește-ne pe FacebookInstagramYouTube și Discord.

Alex works in the IT Industry, he's an avid reader who likes to find beauty in football. He supports Arsenal FC. Based in Iasi, Romania, he's a coffee lover and a fan of almost everything that has a guitar and a British accent. @alexxx_avr.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată.