Brazilia – Serbia 2-0 Victorie blestemată?

Poate cel mai anticipat meci al primei runde, Brazilia – Serbia ne-a oferit o luptă crâncenă între două echipe care au venit cu gânduri mari la acest turneu. Dacă pentru brazilieni fiecare turneu final este o ocazie să cucerească un nou trofeu, pentru sârbi generația de jucători actuală este una foarte specială.

Din păcate însă pentru sârbi, azi au dat peste probabil cel mai puternic adversar posibil de la acest campionat mondial. Dacă își permit însă să lase pe bancă jucători ca Dusan Vlahovic sau Luka Jovic, este evident că ne putem aștepta la mai mult de la Est-Europeni în meciurile ce vor urma.

Un fel de Manchester City al echipelor naționale

Dacă este să analizăm Brazilia, aceasta seamănă din anumite puncte de vedere la acest turneu cu echipa campioană a Angliei în Premier League. Adâncimea lotului este foarte mare și, la fel cum City depinde de multe ori de Kevin de Bruyne, la fel și Brazilia pare să își fi găsit un coordonator de joc matur în persoana lui Neymar Jr. Acesta a arătat că poate conduce jocul echipei sale și poate oricând crea pericol și destabiliza apărările adverse.

Neymar, suveran la mijloc

Apărarea Serbiei a arătat extrem de solid în acest meci, dar inepuizabilul talent al brazilienilor i-a pus în multe rânduri pe picior greșit. Primul gol a venit după ce Neymar i-a depășit pe Sasa Lukic și pe Milos Veljkovic printr-o simplă fentă din corp ce a adus aminte prin eleganță de Ronaldo Nazario (R9 sau unicul Ronaldo). Jucătorul lui PSG a condus cu ușurință jocul Braziliei și a părut liderul din teren al colegilor săi. În comparație cu jucătorul care simula și se plângea la toate faulturile sau semi-faulturile adversarilor, am văzut un jucător matur și confortabil în poziția de lider.

În titlu am menționat însă că poate fi o victorie blestemată pentru brazilieni. În minutul 80 Neymar a fost înlocuit din cauza unei accidentări, iar reacțiile sale de pe bancă după discuțiile cu doctorul echipei nu par încurajatoare. Brazilia are  mulți jucători extraordinari, dar Neymar este acel jucător măreț care îți aduce trofeul. Este Pele-ul, Romario-ul sau Ronaldo-ul generației sale și când în sfârșit, după un drum anevoios, a atins acest rang, ar fi păcat să fie oprit de o accidentare.

Început greu

Partida a început cu ritm, dar lupta crâncenă de la mijlocul terenului a făcut să avem o primă repriză lipsită aproape complet de faze de poartă. Casemiro a reușit să despice lanul de jucători sârbi la un moment dat cu o pasă superbă, fără continuare din păcate. Apoi brazilienii au mai încercat niște șuturi de la distanță cu rolul de a îi atrage pe sârbi în dueluri directe, necesare blocării acestor șuturi. Mai mult de atât și de șutul lui Neymar direct din corner nu prea ne-a fost dat să vedem în prima repriză. Sârbii au închis cu succes și viguros jocul, arătând destul de fioros în perspectiva restului de meciuri din grupă.

Pauza, sfetnic bun pentru brazilieni

Partida s-a reluat mult mai antrenant și ocaziile au început să apară. Problema a fost însă că brazilienii la un moment dat au părut să piardă din exactitate. Pasele nu se mai legau atât de bine, apăreau ocazii pe care le ratau în stilul Raheem Sterling și până la momentul de geniu al lui Neymar începusem să mă gândesc la o posibilă surpriză. Pentru că există o vorbă în fotbal, ocaziile se răzbună. Și ne aducem cu toții aminte de Grecia în 2004.

După gol însă, Brazilia s-a dezlănțuit. Ocaziile s-au înmulțit. Alex Sandro și Casemiro au lovit bara, Casemiro arătând și el o eleganță ieșită din comun pentru un închizător. Richarlison a uimit cu o execuție perfect demnă de culorile pe care le poartă și de competiția în care se află. Asta însă după ce în cea mai mare parte a meciului a părut pierdut între liniile sârbilor. Un alt brazilian care a dezamăgit profund a fost Raphinha, care a părut speriat, în contrast cu filozofia curajului promovată de Tite, maestrul de pe banca tehnică a auri-verzilor.

Finalul ne-a arătat și cât de adânc este lotul Braziliei, atunci când Rodrygo a intrat pe teren și a dominat jocul ofensiv al Braziliei. Chiar și Martinelli a părut să aibă acel factor brazilian în el, acea furnică ce te împinge spre giumbușlucurile specifice cu mingea.

Brazilia și-a creat momentum

Una peste alta, echipa sud-americană nu prea a arătat niciun moment de slăbiciune. Poate doar la cornere exista un moment de îngrijorare că Serbia ar putea marca. Superioritatea aeriană a sârbilor a fost destul de clară pe toată durata partidei. În rest Brazilia a dominat fără prea mari probleme partida și și-a creat un momentum important în perspectiva meciurilor cu Elveția și Camerun. Dacă Neymar nu va putea evolua pentru un meci sau două (sper că nu mai mult), poate Rodrygo îi va lua cu succes locul în primul unșpe.

Dintre toate favoritele la trofeu, Brazilia este probabil în cea mai dificilă grupă, dar par să se descurce de minune până acum și abia aștept să văd cum evoluează situația în lotul sud-americanilor. Până atunci, ne vor delecta celelalte partide zilnice de la acest turneu. Astăzi avem Anglia și Olanda.

Toate articolele despre Cupa Mondială de pe Tackle.ro se găsesc aici.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România pe Facebook, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp, și urmărește-ne pe Facebook, Instagram, YouTube și Discord.