Cronica de deplasare | Cum am mers la meciurile lui Napoli și Roma în mai puțin de 24 de ore

Pentru că foarte mulți dintre voi m-ați întrebat (nu m-a întrebat nimeni dar am văzut că asta e introducerea clasică)vă povestesc cum am mers la meciurile lui Napoli și Roma în mai puțin de 24 de ore.

Urmăream de ceva timp o pagină de Instagram de la noi care comercializă pachete complete de călătorii la meciuri. Transport plus cazare plus bilete. Oferta mare și prețuri care fac cu ochiul. Pusesem ochii pe un Crystal Palace vs Sunderland. De ce? Pentru ca băieții de la Palace chiar fac atmosfera mișto în comparație cu multe stadioane din Premier League. Plus ca Londra e accesibilă pentru zboruri. Zice și Vlad din dinastia Bogos că se bagă. Done deal, here we go.

Cum am cumpărat si cât au costat biletele la meci

Deoarece Vlad vorbește mai bine corporateza și mai ales pentru ca eu “nu bag în seamă pe oricine”, vorba marelui nostru academician Giovani Becali, îi înmânez lui sarcina sa le scrie celor de pe Instagram cu pachetele la meciuri și să vorbească cu ei. Le scrie, așteaptă, le mai scrie din nou, în total vreo trei mesaje și mail-uri în vreo săptămână. Nada sau canci răspuns. A, da? Vorba unui amic, să nu vă aprind eu lumânări invers la Cozia?

Pierdem șansa să aterizăm pă Luton, alegem alt meci de interes, batem palma pentru Napoli vs Sporting din Champions League. Intru pe Google, găsesc un site care comercializează direct bilete (au deal direct la cluburi, nu cumperi de la bișnițari online cu mustață care își vând biletele sau abonamentele plus eșarfă). Găsești bilete ok (și chiar hospitality packs dacă ai luat linie de șeptari pe miză mare recent) pentru cele mai importante cluburi din Europa (mai puțin Metaloglobus, cred ca au o problema cu românii), în cinci minute îți faci cont si le cumperi. Alegi doar sectorul de pe stadion unde vrei sa stai, nu și scaunele. Nu primești biletele imediat ci cu vreo trei zile înainte de meci, pe mail.

Biletul pentru Napoli – Sporting, în Champions League, a costat 123€. A fost Distinti Inferiori Premium, bilet la Tribuna 2, primul inel, central. Șmecher, vizibilitate excelentă. Hojlund chiar l-a auzit pe Vlad când îl implora să se întoarcă la Manchester United.

Bonus expansion ca la Warcraft 3, ne hotărâm în timp ce eram la Napoli să mergem și la Roma unde se juca în Europa League meciul dintre AS Roma și Lille. (Spoiler: Faci 90 de minute cu trenul Napoli – Roma, în condiții de Elveția și te costa 50 de coco europeni).

Pentru meciul AS Roma – Lille, partida de Europa League, am avut surpriza plăcută să pot cumpăra bilet direct de pe site-ul Romei. Într-o perioadă în care la majoritatea echipelor trebuie să ai măcar o subscripție plătită pe site sau card de membru pentru a avea oportunitatea de achiziție, la AS Roma în nici 5 minute, aveam biletul în wallet-ul telefonului.

Prețul biletului achiziționat cu mai puțin de 10 ore înainte de meci a fost de 100€. Am putut alege din sectoarele și scaunele disponibile. Am stat la tribuna 1, Tribuna Monte Mario, inel 2, pe linia careului. Vizibilitate bună și norocul meu ca am fost aproape de sectorul suporterilor celor de la Lille.

Cu siguranță poți să cumperi biletele mai ieftin pe ambele stadioane. Fie ca alegi una dintre peluze sau un loc la tribună dar inel superior, găsești biletele de la ~50€ în sus.

Cum se ajunge la stadion

Ambele stadioane sunt destul de ok poziționate. Dacă Napoli se află în imediata proximatate a orașui, la Roma putem spune că Olimpico se află practic în oraș. La ambele stadioane poți ajunge cu mai multe variante de transport în comun.

Pentru Napoli, am plecat din cartierul spaniol al orașului și am luat trenul până la stația Napoli Campi Flegrei, durata de aproximativ 25 de minute . De acolo mai era 3,4 minute de mers pe jos.

Pentru Olimpico din Roma cea mai populară variantă este să ajungi la Vatican. De acolo poți lua tramvai direct și in 15 minute ești la stadion. Sau ești băiat giorno și mergi la pas până la stadion. Am făcut cam 30 de minute și recomand pentru autenticitatea experienței a doua variantă. Mergi umăr la umăr alături de alți fani, ai terase pline unde poți să servești licori, e ce trebuie.

Accesul pe stadion

Napoli. Știți cozile alea de la deschiderea unui nou Flanco în Vaslui? Așa se fac și la fiecare poartă de acces de pe stadionul din Napoli. Stadion vechi, construit in 1959, care nu beneficiază de mult teren liber în jurul lui și are, cel puțin la tribuna 2, doar vreo patru intrări alăturate. Dacă trebuie să ieși din coadă și să o iei de la capăt îți vine să pleci acasă.

Învățat pe Ghencea, unde te caută și percheziționează și sub unghie când intri pe stadion, aveam emoții ca nu mă lasă să intru cu camera foto din dotare. Surprize, surprize. Nu pune nimeni mâna pe tine, zero control corporal, nimic.

La Roma, pe Olimpico, e alt aer. Stadionul e practic situat în centrul sportiv Foro Italico și este înconjurat de terenuri si arena de tenis. Pentru ca este incomparabil mai aerisit, accesul e lejer, fără cozi. Aici am avut control corporal dar a fost rudimentar. De reținut e ca exista o distanta sesizabilă între fiecare punct de verificare și intrarea în stadion propriu zisă. La Napoli, în comparație, aveai nici 15 metri de la turnicheți și primele scaune.

Atmosfera de pe stadion

E, aici e ca la Fendi, la shaormerie. Depinde de gust și ce sosuri vrei. Procentual, eu mă duc la meciuri pentru 60% atmosferă și 40% fotbal. Iar la capitolul ăsta câștigătoare a fost Napoli. Peluze active, mai ales Curva B, peluza Luciano Rececconi. Au cântat din primul minut și până după fluierul de final. Și per total, tot stadionul a avut momente de cântare la unison. Atmosfera mai caldă și activă. O nota 7 din 10 pentru Stadio Diego Armando Maradona dar repet, e după gustul fiecăruia.

La Roma am avut senzație de mall. Deși stadionul a fost plin, au existat multe momente când era liniște iar fondul sonor era câștigat de oaspeții de la Lille. Pentru Roma a existat o singură peluză și aia destul de liniștită. Peluza a doua zici ca era prelungirea tribunei 1. Mi-au plăcut mult cei de Lille, au venit pregătiți, cântece bune, câteva torțe. Pentru atmosfera de pe Olimpico făcută de romani dau 6 din 10, cu indulgență. (Menționez și contextul aici, în primele 15 minute de meci a existat un protest al galeriei legat de evenimentele din Gaza și vizavi de cei arestați în prima deplasare europeană de la Nice).

Unde m-aș duce cu prietenii?

La Napoli, pe Stadio Diego Armando Maradona. Dacă ești pasionat de fotbal o să descoperi singurul oraș în care în orice colț te-ai uita vezi un element cu echipa de fotbal locală sau Maradona. De la asfalt, ziduri, balcoane, geamuri, magazine, terase. Totul este cu și despre Napoli și Maradona. Deși cred ca este orașul cu cea mai multă mizerie pe care l-am vizitat, are un aer autentic când vin vorba de pasiunea pentru fotbal.

Unde m-aș duce cu familia?

La Roma, pe Olimpico. Clar vorbim de un oraș mult mai dezvoltat, modern si mult mai curat. Și la fel este și stadionul. Se află într-o zonă mult mai ok ca stadionul din Napoli, accesul se face rapid chiar dacă ai de mers mai mult pe jos până la poarta de intrare alocată de bilet. Stadionul este mai aerisit și ai acces foarte lejer la locurile de unde poți să îți iei bere sau suc.

Merită banii deplasarea asta?

În total, bugetul a fost cam așa. Vreo 80 euro biletele de avion București – Napoli, 100 euro cazarea două nopți și 100 euro biletul la meci dacă vrei să stai la o tribună, inelul de jos. Categoric poți să mai reduci și iți ajungă la vreo 200 euro acest pachet. Plus că în povestea asta au fost meciuri de cupe europene, pentru campionat ai prețuri ceva mai mici. Eu zic că merită. Vorbim de echipa importante și stadioane legendare. Fiecare oraș și club e diferit și ai o experiență unică pentru fiecare.