Finala Ligii Campionilor, disputată aseară la Cardiff aducea față în față cele mai bune echipe ale Europei din acest sezon. Surprinzător pentru mulți dintre ‘specialiști’, Real Madrid a devenit devoratoare de trofee, imediat după numirea lui Zidane ca principal. De cealaltă parte, Juventus domină autoritar competițiile italiene și se califică în a doua finală din ultimele 3 sezoane.
Miza din finala Ligii Campionilor nu o reprezenta doar titlul de cea mai bună echipă a Europei. Realul avea în față oportunitatea de a face istorie, fiind prima echipă care câștigă trofeul Champions League în două ediții consecutive.
Mai mult, Ronaldo lupta pentru titlul de golgheter al Champions League și dorea să îngoape orice speranță a lui Buffon pentru Balonul de Aur. Totodată, torinezii încercau să dea uitării un record negativ de 4 finale consecutive pierdute. Niciun alt club n-a pierdut mai multe finale de Liga Campionilor!
Juventus (4-2-3-1): Buffon – Barzagli (Cuadrado ’66), Bonucci, Chiellini, Alex Sandro – Pjanic (Marchisio ’71), Khedira – Alves, Dybala (Lemina ’78), Mandzukic – Higuain
Real Madrid (4-3-3): Navas – Marcelo, Varane, Ramos, Carvajal – Modric, Casemiro, Kroos (Morata ’89) – Ronaldo, Benzema (Bale, ’77), Isco (Asensio ’82)
În ciuda scorului afișat, finala Ligii Campionilor de pe Millenium Stadium din Cardiff nu a oferit spectaculozitatea așteptată de spectatorul neutru.
În prima repriză am văzut două echipe tensionate, ritmul afișat nefiind unul demn de ultimul act. Sigur, am văzut finale mult mai plictisitoare. Ca doi boxeri care se studiază și eschivează ‘în gol’, Real și Juve au plictisit audiența până în minutul 20, când Ronaldo și-a arătat clasa.
Lusitanul a reluat magistral din careu pentru 1-0, un atac care nu anunța mare lucru. Pe reluare se vede clar cum mingea intră în poartă, pe lângă un Bonucci fără reacție. Mitul defensivei de fier a căzut, dar pentru echipa lui Allegri nu era totul pierdut.
Juventinii sunt nevoiți să îndrăznească mai mult și șapte minute mai rârziu ‘cade’ golul finalei. Mandzukic reia spectaculos pe spate o minge plasată perfect de Higuain, iar mingea semi-lobată a croatului intră în poartă, la milimetru de mănușa lui Navas. În sfârșit spectacol! Asta era finala pe care o așteptam. Din nefericire pentru torinezi însă, spectacolul lor s-a oprit la pauză.
Statistica primei reprize: Juventus (46% posesie, 8 ocazii de gol, 4 șuturi pe poartă), Real Madrid (54% posesie, 5 ocazii de gol, 1 șut pe poartă)
Deși la cabine s-a intrat cu 1-1, iar Juventus înregistra cifre mai bune, în repriza a doua juventinii au căzut inexplicabil, nereușind nici măcar un șut pe spațiul porții. Deși au fost dominați în jocul de la mijlocul terenului, Zidane nu a modificat din piesele din primul 11. În schimb a făcut rocada la mijloc, stabilindu-i lui Toni Kross un rol mult mai central, alături de Modric. Totodată, a plasat lui Isco o nouă sarcină. Eliberându-l de responsabilitățile de aripă dreapta, Zidane i-a cerut să intre des între linii și să dezvolte jocul din zonă centrală către fundașii laterali, Marcelo și Carvajal.
Inspirația lui Zidane a arătat o dată în plus valoarea sa ca tehnician și nu doar ca baby-sitter pentru vedetele Realului. Madrilenii au dominat clar cea de-a doua parte, profitând și de lipsa unui răspuns adecvat din partea lui Allegri.
Trupa torineză reușise un presing avansat extrem de util în prima parte. Higuain, ajutat de Mandzukic, Dybala și Alves a îngreunat procesul de construcție al adversarului, lăsându-le madrilenilor doar șansa contraatacului. Schimbarea eficientă a lui Zidane a anulat acest avantaj în actul secund.
Cea de-a doua repriză din finala Ligii Campionilor a fost decisă în 3 minute. Mai precis, în minutele 61 și 64. Primul care a lovit a fost Casemiro, care a reluat puternic o respingere neinspirată, din marginea careului juventinilor. Balonul este deviat decisiv și poposește în plasa laterală a porții lui Buffon, care are o reacție întârziată.
Trei minute mai târziu, Ronaldo plasează mingea în poartă ‘ca în curtea școlii’, după o pasă simplă venită de la Modric. Era destul de devreme, însă toată audiența era conștientă că meciul este jucat. Juve era căzută psihic, iar Realul era ‘pe val’. Doar o minune mai putea schimba soarta partidei. După ce a dominat prima repriză, Juventus abia reușea să iasă din propria jumătate.
Allegri încearcă câteva mutări, aruncându-i în luptă pe Cuadrado, Marchisio și Lemina, dar fără niciun efect. Cuadrado reușește cumva să cumuleze 2 galbene în doar 18 minute de joc și este eliminat. De partea cealaltă, Zidane aruncă în luptă tânăra senzație Asensio, care închide tabela la 4-1 în minutul 90.
Cristiano Ronaldo își consolidează titlul de cel mai prolific marcator din istoria competiției, ajungând la impresionanta cifră de 105 goluri. Mai mult, cu cele două reușite din finală îl depășește pe rivalul Messi în cursa pentru titlul de golgheter al actualei ediții și va fi evident noul posesor al Balonului de Aur. Sigur, constanța nu a fost un atu în acest sezon pentru portughez, dar a excelat atunci când a contat.
Rezumat video
https://www.youtube.com/watch?v=nV53nkogOdk
Urmărește-ne pe Facebook, Twitter și pe canalul de Youtube pentru a fi la curent cu tot ce contează în fotbalul din Anglia!
Pasionat de Liverpool din copilărie, probabil din același masochism care mă face să fiu fan Rapid, AS Roma sau Utah Jazz. Sunt om de comunicare care a ajuns să lucreze și să fie pasionat de cybersecurity, deși a absolvit științe politice. Ce ar mai fi de zis?! Am fost unul dintre băieții care au pus bazele proiectului Tackle, dar am și alte pasiuni. Pe lângă Tackle, alături de câțiva prieteni am lansat proiectul de muzică electronică Deep House Bucharest. Altfel, îmi place să am și să împărtășesc opinii, ca orice român, dar mă limitez la ceea ce pot procesa și documenta. Nu am o părere despre studii medicale, de exemplu...
