De ce o Super Ligă a Europei ar sufoca dezvoltarea fotbalului juvenil

În haosul provocat înființarea (și mai apoi desființarea) Superligii Europei, încă nu am auzit vreo părere “pro” sau “contra” rațională, cu argumente bazate pe altceva în afară de tradiție și emoție. Încercăm noi să oferim o dimensiune reală acestui eveniment, din perspectiva fotbalului juvenil.

De când există fotbalul, copii din toate colțurile lumii au visat să ajungă de la miuța din cartier la un meci oficial pe San Siro, Bernabeu, Old Trafford sau Wembley. Șanse există! Ești talentat, te recrutează o academie profesionistă, muncești din greu și, cu puțin noroc – dacă ești ferit de accidentări – poți ajunge la un club de nivel bun. Dar dacă, deodată, academiile ar recruta cu 80% mai puțini copii? Aceste vise ar deveni imposibile pentru mulți! Scenariul este unul palpabil, dacă cele mai bogate cluburi din lume decid că locul lor este la o masă separată…

În acest moment, competiția este deschisă și (semi)echilibrată între echipele din toată Europa. Toate investesc și toate atrag spectatori, cu gândul la gloria continentală. Fanul lui Molde, Wolfsburg, Dinamo Zagreb, Fenerbahce, Arsenal și Qarabag începe sezonul cu aceleași speranțe: succesul european! Inclusiv din acest motiv, academiile din întreaga lume sunt sustenabile: ocazional, unul dintre sutele de puști recrutați ajunge la un nivel înalt, moment în care școlile de fotbal încasează o cotă semnificativă pentru formarea fotbalistului. Pentru că unul singur reușește, școala de fotbal își permite să antreneze zi de zi sute de alți copii! Este un ecosistem care funcționează, fiindcă este bazat pe volum și speculație, astfel că oricine are, teoretic, o șansă.

În noul context, pentru foarte multe cluburi care nu fac parte din elita Europei ar dispărea motivația succesului, dar și posibilitatea investițiilor. Asta ar avea un efect de domino: ar scădea numărul tranzacțiilor de jucători, iar academiile ar avea șanse mai mici de a lansa talente. Apoi, să nu uităm că fiecare club din potențiala Superligă are și o academie proprie. Aceasta ar crește automat din punct de vedere valoric, dacă și forța financiară a grupului ar deveni mai mare. Pe cale logică, ar urma investiții în calitatea pregătirii și în facilități, iar cota de piață a unui junior de la Barcelona, Milan sau Arsenal ar crește cumva artificial, strict pe baza exclusivității și a CV-ului.

Evident, mulți dintre acești copii nu vor ajunge la echipa mare! Dar ei “vor lua fața” copiilor de la cluburi mai mici, fiindcă orice conducător va dori un junior al granzilor, în locul unuia de la Levante sau Sassuolo. Un aspect pozitiv: cluburile mici s-ar baza mai mult pe jucători din propria pepinieră, un fenomen sănătos, dar cu potențial limitat.

Trebuie să te întrebi: dacă majoritatea cluburilor nu mai cheltuie bani, tu ce șanse ai să ajungi departe?

Doar granzii ar cheltui sume ȘI MAI MARI, dar în cerc închis: fie prin vânzarea reciprocă de jucători, fie prin achiziționarea elitelor campionatului din care fac parte. Amintiți-vă că este o tactică pe care Steaua a aplicat-o cu succes în ultimele decenii în România, crescând astfel ecartul valoric față de competitoarele interne. Dar un lucru e cert, fără șanse la gloria (și bogăția) europeană, ambițiile multor cluburi s-ar limita, la fel ca și investițiile lor!

Pe scurt, rulajul de jucători ar fi mai mic și procesul de selecție la juniori ar deveni și mai riguros
Așadar, știm că succesul echipelor depinde de fluxul banilor în fotbal. Dar trebuie să realizăm că participarea în cupele europene este, de fapt, o sursă masivă de venit pentru multe ȚĂRI, nu doar pentru anumite cluburi. Gândiți-vă un pic la următorul exemplu…

O problemă națională!

Dacă CFR Cluj se califică acum în grupele Ligii Campionilor, de asta pot profita și Gaz Metan sau FC Voluntari, care au șanse mai mari să-și vândă la Cluj golgheterul. Pe o sumă chiar bună! Fiindcă CFR ar avea de unde să plătească 😉. Dar dacă banii de la UEFA ar dispărea, cascada ar afecta întregul fotbal românesc, până la ultimul nivel:
❌ CFR nu ar mai încasa milioane de euro pentru calificarea în grupe
❌ forța ei de a efectua transferuri ar scădea dramatic
❌ cluburile din Liga 1 nu ar mai putea cere bani mulți pe vedetele lor
❌ neavând bani din transferuri, cluburile respective nu pot investi în juniori
❌ fără investiții în juniori, nivelul general al fotbalului scade

Deodată, te trezești că lupți doar pentru un trofeu intern, fără alte motivații de glorie. Chiar și în cazul în care o Ligă “secundară” a Campionilor ar fi organizată (cu resurse financiare mult mai mici), emulația în jurul competiției ar fi incomparabil mai mică. Important rămâne, deci, cine iese campioană de țară. Și aici intervin trei probleme: una de motivație a jucătorilor (“Nu mă vede nimeni oricum”), una de interes a spectatorului (“Dacă nu jucăm meciuri puternice în Europa, ce rost mai are titlul?”) și una intrinsec financiară (efectiv nu mai are cine să plătească pentru fotbal).

Dar ultimele zile par să indice un recul al operațiunii “Super Liga Europei”. Și-au dat seama cluburile că fotbalul ar putea fi ‘mutilat’ de mișcarea lor organizată? Sau totul a fost doar un bluf pentru o renegociere forțată a distribuției banilor din UCL? Nu putem ști încă, dar un lucru este sigur: încă ne mai putem bucura că fotbalul este al tuturor; sportul care aduce toți fanii la aceeași masă.

Crezi că Super Liga este (sau a fost) un proiect nociv pentru fotbalul juvenil?

Autorul acestui articol, Alexandru Ghiurcău reprezintă Soccer Academy, o școală de fotbal de individualizare, la care se fac anternamente cu copiii legitimați la cluburi precum Ajax Amsterdam și PSV Eindhoven. Soccer Academy aduce tineri fotbaliști români în Olanda, acționând și ca o agenție pentru a-i ajuta să-și atingă potențialul maxim, prin metode specifice de pregătire.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.

Show CommentsClose Comments

Leave a comment