Finala FA Youth Cup din 1993, disputată între două echipe cu o rivalitate istorică teribilă, s-a jucat în două manșe. Un fundaș dreapta de 18 ani, pe nume Gary Neville, era căpitanul lui Manchester United și își conducea echipa, pe Old Trafford iar mai apoi pe Elland Road, împotriva celor de la Leeds. Câțiva fotbaliști a căror nume avea să le rețină istoria, au jucat în ambele manșe ale finalei: mijlocașul David Beckham, vârful Robbie Savage și un atacant, numărul 10, pe nume Paul Scholes.

Manchester United avea să piardă acea finală (4-1 scor general), iar singurul marcator pentru Diavoli a fost Paul Scholes (din penalty). Scholes avea 18 ani atunci, jucase pentru echipa de tineret a lui United în ultimele două sezoane. Avea să mai treacă un an până la debutul său pentru echipa de seniori.

Debutul unui titan

Pe 21 septembrie 1994, pentru Diavolii lui Sir Alex Ferguson, campionii Angliei en-titre, urma un meci relativ simplu. Nou-promovata din liga secundă, Port Vale, era adversara din Cupa Ligii, așa că managerul scoțian decidea să trimită pe teren o echipă care includea doar doi titulari din victoria împotriva lui Liverpool, obținută cu 4 zile înainte. Giggs, Cantona, Hughes, Ince, și Bruce au fost menajați, iar Ferguson i-a oferit debutul lui Paul Scholes, care era considerat un atacant de viitor, capabil să facă față unui meci de seniori cu o echipă inferioară.

Scholes nu a dezamăgit la debut. După ce Port Vale a deschis scorul, în fața propriilor suporteri, Scholes, care purta tot numărul 10 la debut, a presat defensiva adversă, a interceptat o pasă între doi fundași, i-a trecut mingea printre picioare unui apărător și apoi a ”ciupit” balonul suficient cât să-l treacă peste portar. Trecuseră 36 de minute din debutul puștiului roșcat. În repriza secundă, Scholes a marcat golul victoriei lui Man United, cu o lovitură de cap!

Câteva zile mai târziu, Scholes juca pentru prima oară în Premier League și marca un gol într-o înfângere cu Ipswich Town.

Un fotbalist special

Roșcatul avea să coboare la mijlocul terenului, unde a jucat în cea mai mare parte a carierei sale, dar golurile au continuat să vină, iar pasele lungi de mare precizie l-au făcut în acel gen de fotbalist pe care doar fotbaliștii îl apreciază la adevărata lui valoare. Iată ce spunea Zinedine Zidane:

Cel mai tare adversar pe care l-am avut? Scholes de la Manchester. E mijlocașul complet. Scholes este, fără îndoială, cel mai mare mijlocaș din generația lui.

Andrea Pirlo:

Singurul mare mijlocaș englez pe care l-am întâlnit în cariera mea a fost Paul Scholes. Are o eleganță în joc… Ceilalți au fost doar pretendenți.

Ronaldo Nazario, despre Scholes:

EL este Fenomenul.

Pe 21 septembrie 1994, Paul Scholes a marcat primele două dintre cele 153 de goluri reușite în tricoul lui Manchester United, singurul club pentru care a jucat fotbal vreodată. În aproape 20 de ani de carieră, englezul a jucat de 714 ori pentru Diavoli și a fost selecționat de 66 de ori în naționala Angliei. S-a retras în 2013, împreună cu managerul și mentorul alături de care a câștigat 11 titluri de campion al Angliei, două Ligi ale Campionilor și alte 11 trofee naționale și internaționale.

Manchester United nu a reușit niciodată să-l înlocuiască pe Paul Scholes.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România pe Facebook, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp, și urmărește-ne pe FacebookInstagramYouTube și Discord.

Diavol roșu de când regele Angliei era un francez. Specialist în management de servicii IT, meșteșugar de cuvinte în timpul liber. Fondator al grupului de fani Premier League România și ctitor al acestui site.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *