În continuarea rezumatului nostru de etapă (început aici) discutăm despre ultimele 5 meciuri ale rundei:
- West Ham vs Middlesbrough 1-1
- Manchester United vs Stoke 1-1
- Leicester vs Southampton 0-0
- Tottenham vs Manchester City 2-0
- Burnley vs Arsenal 0-1
West Ham vs Middlesbrough 1-1 (Vlad Bogos)
West Ham (4-5-1): Adrian – Byram, Collins, Reid, Ogbonna – Obiang, Noble, Kouyate, Tore, Payet – Antonio.
Middlesbrough (4-5-1): Valdes – Barragan, Chambers, Gibson, Friend – De Roon, Forshaw, Stuani, Downing, Fischer – Rhodes.
Goluri: Payet (57, pasator Reid) – Stuani (51′, pasator Fischer).
Criza lui West Ham continuă după un Septembrie fără puncte în Premier League (înfrângeri cu West Brom, Watford și Southampton), dar Boro se află într-o situație identică. După un meci cu 61% posesie pentru oaspeți, singurul motiv de bucurie pentru suporterii Ciocănarilor rămâne golul lui Payet, probabil reușita sezonului. Preluare a unei mingi lungi în banda stângă și pătrundere cu 4 jucători driblați înainte de șutul sec, în cross, a făcut ca avantajul adus de Stuani să fie anulat. Bilic e sub presiune, Karanka încă nu.
Manchester United vs Stoke 1-1 (Vlad Bogos)
Manchester United (4-2-3-1): De Gea – Valencia, Smalling, Bailly, Blind – Herrera (84′ Depay), Pogba – Mata (67′ Rooney), Lingard (67′ Martial), Rashford – Ibrahimovic.
Stoke (4-3-3): Grant – Johnson, Shawcross (c), Martins Indi, Pieters – Cameron, Whelan, Allen – Shaqiri (90′ Bardsley), Bony (77′ Crouch), Arnautovic (77′ Walters).
Goluri: Martial (70′) – Joe Allen (83′).
Ce meci mai potrivit pentru Manchester United să lege 3 victorii și să recupereze 3 puncte în cursa pentru titlu decât o vizită a lui Stoke pe Old Trafford? Cu Mark Hughes sub presiune, după doar două puncte scoase în primele 6 meciuri din Premier League (egaluri cu Middlesbrough și West Brom), Stoke e în mare pericol să joace tot sezonul în subsol, sub amenințarea unei retrogradări pe care nimeni n-o simțea posibilă înainte de debut. În schimb, după propriul șir de 3 înfrângeri (City, Feyenoord, Watford), United zdrobise campioana Leicester cu 4-1 și un joc, pe alocuri, entuziasmant, după care câștigase greu, cu o prestație mediocră, cu Zorya Luhansk, acasă. Suporterii de pe Old Trafford și sutele de milioane de fani din toată lumea (printre care și eu) cereau sânge, din nou.
Prima repriză a fost împărțită între construcția de pase a lui United și paradele veteranului Lee Grant (8 în total, peste oricare alt portar din Premier League în această etapă), împrumutat de la Derby County, din Championship. După o dominare fără goluri (adică inutilă), n-am avut totuși emoții pentru rezultatul final până când, după pauză, Stoke a început să îndrăznească mai mult și să atace. Intrarea lui Martial a adus și golul, un șut imparabil, cu mult efect, care sperăm să marcheze revenirea francezului în formă. Joe Allen câștigă punctul pentru Stoke cu o finalizare simplă, după un atac prelungit al lui Stoke, pedepsindu-i pe diavoli pentru că n-au înscris măcar 5 goluri din 24 de șuturi spre poartă.
Herrera a fost, din nou, excelent în fața apărării, în rol de coordonator, eliberându-l pe Pogba să atace și servindu-i pe Mata și Lingard. Spaniolul pare să fie parterul lui Pogba pentru Premier League, Fellaini rămâne doar o opțiune de rotație. Putem doar să sperăm.
Manchester City face prima greșeală, United nu profită. Top 4 să fie un țel realizabil oare?
Leicester vs Southampton 0-0 (Florin Banu)
Leicester (4-4-2): Schmeichel – Simpson, Morgan (c), Huth, Fuchs – Mahrez, Drinkwater, Amartey, Albrighton – Slimani, Vardy.
Southampton (4-2-3-1): Forster – Cedric, Fonte, Van Dijk, Bertrand – Romeu, Hojbjerg – Redmond, Davis, Tadic – Austin.
O echipa cum e Leicester City, care a produs o surpriză enormă anul trecut câștigând Premier League, nu poate face față în acest sezon, în toate competițiile. Dacă în Champions League, Vulpile au debutat foarte bine, cred că în campionatul se mulțumesc cu un loc călduț, la mijlocul clasamentului.
Mahrez și Vardy au dezamăgit crunt în acest meci. Mahrez a fost ca omul invizibil, iar Vardy e într-un con de umbră și nu prea văd cum își va schimba prestațiile în bine. Unii suporteri ai gazdelor sunt de părere că Mahrez ar trebui să rămână pe bancă pentru 2 etape ca să își piardă aerele de campion mondial bănuit de fotbal spectacol.
Anul trecut, Vardy marca din orice poziție, iar in acest sezon ratează, ca un începător, ocazii clare. Poate e accidentat, poate și-a pierdut încrederea în forțele proprii sau nu mai are foame de trofee.
Se pare că după acest rezultat, cei de la Leicester au revenit cu picioarele pe Terra. Meciul dintre Leicester City și Southampton a fost dezamăgitor din cauza ambelor tabere, deși câteva ocazii de gol au fost prin repriza secundă. Sunt obisșnuit cu meciuri din Liga 1 de la noi, unde nu vezi mai nimic și unde totul e gri moloz, dar de la un meci din Premier League mă așteptam la altceva: faze de poartă, goluri, reușite individuale, intrări tari, etc. Poate altă dată…
Tottenham vs Manchester City 2-0 (Salas)
Spurs (4-3-3): Lloris (c) – Walker, Alderweireld, Vertonghen, Rose – Eriksen, Wanyama, Alli (85’ Nkoudou) – Sissoko (71’ Dier), Son (90’ Janssen), Lamela.
Manchester City (4-2-3-1): Bravo – Zabaleta (c), Otamendi, Stones, Kolarov – Fernandinho, Fernando (53’ Gundogan) – Navas (65’ Iheanacho), Silva, Sterling (87’ Sane) – Aguero.
Goluri: Kolarov (9’, autogol), Alli (37′).
Așa cum ne așteptam cu toții la începutul acestui sezon de Premier League, avem parte de un campionat exploziv, unul dintre motive fiind impactul pe care l-a creat Pep Guardiola prin venirea sa la Manchester City, iar un altul este generația fantastică de jucători foarte tineri pe care o are sub baghetă Mr. Poch la Tottenham. Majoritatea ne așteptam la rezultatele de până acum ale lui City, puțini se așteptau la rezultatele echipei de pe White Hart Lane în debutul acestui sezon, însă foarte puțini se așteptau la ce s-a întâmplat duminică după-amiaza in Nordul Londrei. Deși mulți dintre fanii lui Spurs au încă proaspăt în minte cele două victorii cu City din sezonul precedent, 4-1 și 2-1, cred că mulți dintre aceștia s-ar fi mulțumit cu un rezultat de egalitate si păstrarea „titlului” de echipă neînvinsă în PL, alături de City. Iată că Tottenham a reușit din nou imposibilul, în viziunea multor „cunoscători” ai fenomenului. Echipa de pe WHL are cel mai bun start de sezon din 1961, an în care reușea să câștige titlul pentru ultima dată. Cum sezonul 2016-2017 va fi ultimul pe actualul stadion, ce moment mai bun poți găsi să visezi din nou la titlu, ca suporter Spurs, dacă nu acum, după această demonstrație de forță în fața lui City, echipa lui Guardiola, principala favorită la câștigarea titlului în PL.
Cine ar fi crezut că Pep poate fi atât de naiv? De ce naiv, vă întrebați? Înainte de a găsi răspunsul, o să vă rog să răspundeți la o altă întrebare – de ce Fernando și Navas în teren, iar Gundogan și Sane pe bancă?
Îl al doilea rând, vreau să scot în evidență rezultatul cât se poate de just pe care Tottenham l-a obținut, însă fără 3 piese grele în primul 11 (Kane, Dembele, Dier). Kane a fost înlocuit cu succes de Son, acesta fiind într-o formă extraordinară, Wanyama, care a fost adus de Poch ca rezervă pentru Dembele, acesta fiind predispus la accidentari dese, a câștigat titlul de „Man of the match”, iar Dier a intrat în a doua repriză la scorul de 2-0, imediat după ce Lamela a ratat penalty-ul ce putea duce la o umilință a lui City pe White Hart Lane.
Una peste alta, a fost un meci foarte bun pentru iubitorii fotbalului din Premier League, iar victoria obținută de Spurs dă speranțe si altor echipe la titlu (Livepool, Arsenal).
Burnley vs Arsenal 0-1 (Andrei Bejan)
Burnley (4-5-1): Heaton – S. Ward, Lowton, Mee, M. Keane – Boyd, Defour (62’ Arfield), Marney, Hendrick, Guðmundsson – Vokes.
Arsenal (4-2-3-1): Bellerin, Mustafi, Koscielny, Monreal – Cazorla, Xhaka (72’ Elneny) – Walcott, Ozil, Iwobi (72’ Chamberlain) – Alexis.
Gol: Koschamberlain 92’.
Meciul dintre Burnley și Arsenal marca 20 de ani de la venirea lui Wenger ca antrenor la Arsenal. Ambele echipe veneau după victorii în etapa precedentă (Burnley cu Watford acasă, Arsenal după un meci perfect cu Chelsea). Pe fondul victoriei din CL cu Basel, Arsenal părea să fie într-o formă bună. iar cele 3 puncte trebuiau să fie o simplă formalitate.
Despre Burnley se știe că sunt o echipă cu o organizare bună, care nu s-a mulțumit să se apere timp de 90 de minute. Arsenal a avut posesia, dar ocaziile mai mari, cel puțin în prima repriză, au fost de partea celor de la Burnley.
Repriza a doua a început cu Arsenal mai dornică să marcheze, însă toate încercările tunarilor erau în zadar. Ozil nu părea să fie într-o formă bună, dar nici cei de la Burnley nu le-au făcut viața ușoară. Din nou, cele mai mari ocazii au părut să aparțină celor de la Burnley, care l-au forțat pe Cech să se întindă după minge prin Gudmundson și apoi au lovit transversala prin Keane.
Se spune că titlul se câștigă cu echipele mici, în meciuri urâte, câștigate cu 1 – 0 în deplasare. Se mai spune și că Arsenal nu prea poate să câștige genul ăsta de meciuri. Dar, așa cum spuneam și într-o recenzie anterioară, avem de-a face cu un alt Arsenal. Un Arsenal care câștigă un meci care părea că s-a terminat, în minutul 92, după un corner bătut scurt (spre disperarea tuturor fanilor și chiar și a lui Wenger), mingea intrând în plasă printr-o colaborare a lui Chamberlain cu Koscielny (și cu un pic de henț).
Arsenal profită de înfrângerea lui City, face 5 victorii la rând și intră activ în cursa pentru titlu. În ceea ce privește pe Burnley, aceștia s-au prezentat onorabil în PL până acum și, dacă reușesc să păstreze spiritul de echipă și organizarea pe care au arătat-o în primele meciuri, au toate șansele să se claseze pe un loc onorabil (sau cel puțin în afara zonei de retrogradare).
Clasamentul Premier League.
În prima parte a rezumatului de etapă am povestit ce s-a întâmplat în:
- Everton vs Crystal Palace 1-1
- Swansea vs Liverpool 1-2
- Hull vs Chelsea 0-2
- Sunderland vs West Brom 1-1
- Watford vs Bournemouth 2-2
Articol coordonat și editat de Vlad Bogos și Andrei Bejan.
