Pentru cine a mai citit sau ascultat ce am mai spus despre Football Manager de-a lungul timpului, ar trebui să fie clar cum decurg marea majoritate a carierelor mele virtuale, în cadrul francizei. Football Manager 2022, jocul care s-a lansat oficial luni, după trei săptămâni de beta, nu a fost diferit din punctul ăsta de vedere.

Am încărcat toate ligile posibile pentru a le putea juca și mi-am construit un avatar fără niciun fel de experiență. Am aplicat la toate cluburile de nivel mic din țări în care mi-aș imagina că nu m-ar deranja să antrenez nici în viața reală – refuzând, de exemplu, interviuri din India sau Indonezia. M-am trezit cu o mână de oferte concrete, unele ceva mai bune decât altele, dar eu fiind ridicol de dornic să îmi imaginez un început de carieră „ca în viața reală”, m-am îndreptat către cel mai slab club din cele care m-au ofertat. Am ajuns, astfel, manager în liga a 3-a din Irlanda de Nord – o ligă considerată de Football Manager inferioară Ligii 4 din România, ca nivel de joc.

Să începi un „save” nou e ușor stresant. La început, trebuie să te familiarizezi total cu echipa, cu jucătorii, cu stafful. Ai de luat decizii în ce privește contracte, trebuie să-ți aduci un fizioterapeut, niște scouți, poate un manager asistent nou. E dificil să găsești motivație, în special dacă nu ești hyped așa mult ca în alți ani.

Probabil din această cauză am ales zilele trecute să nu mai joc FM22 în stadiu de beta, ci să încerc, dacă tot vreau să mă prefac că sunt manager, să-mi continui cariera din FM21. Jocul de anul trecut a fost cel mai bun al seriei de până acum – tehnic, în fiecare an se întâmplă asta – și eu am ajuns în primăvara sezonului 2024/25 după ce am antrenat trei echipe. Ce urmează e doar o pledoarie pentru a juca Football Manager altfel decât marea majoritate, altfel decât să iei clubul tău de suflet din prima ligă și să încerci să-l duci la nivelul la care l-ai dori în viața reală. Altfel decât să iei Newcastle și să construiești o putere europeană grație noului buget pe care îl are clubul în ediția nouă a jocului.

Prestatyn Town FC are making plans to improve areas of their ground
Cam dezolant, dar este „acasă”, la început.

Prestatyn e un orășel de 20,000 de locuitori din nordul Țării Galilor. Plouă mult și localnicii au un accent greu de înțeles pentru cineva care nu se așteaptă să-l audă. Totuși, acolo am ajuns după ce echipa locală mi-a oferit un contract în urma interviului pe care l-am trecut cu succes. Liga a 2-a din ploioasa Țară a Galilor.

Să antrenezi în aceste ligi inferioare britanice nu e ușor. Mare parte din jucători nu au contracte pe termen definit, ci sunt amatori și sunt plătiți pe apariție, iar ca manager acolo, nu știi cu adevărat pe nimeni. Stafful este pământ de flori, iar în cele mai recente ediții de FM nici nu poți aduce foști jucători remarcabili cu skilluri bune de antrenori sau asistenți, care să-ți indice mai clar unde e nevoie de îmbunătățiri și unde nu.

Cu toate acestea, există un anumit farmec în a începe cariere astfel, știind că doar o urmă relativă de succes te poate face să ajungi, ulterior, la echipe tot mai mari. Nu e ca și când plănuiesc la început de carieră să duc un club mic din Țara Galilor sau Irlanda de Nord în elita europeană. Știu că există oameni care fix asta fac în Football Manager, dar pentru mine totul ține de o progresie cât de cât naturală, până ajung la un club de care mă îndrăgostesc cu adevărat. În general, pornind din aceste ligi inferioare, ajung la cluburi de ligă secundă sau terță de prin țări central-europene (cel mai exotic loc în care am manageriat a fost Coreea de Sud, dar n-am rezista mult), iar apoi, cu noroc, ori le duc în prima ligă, ori preiau un club de primă ligă cu care să încerc să ajung în cupele europene.

Controlăm posesia, da? Eu și Pep Guardiola.

Cel mai de succes exemplu al meu a fost când am dus pe Mainz în sferturile de finală Champions League, câștigând o Cupă a Germaniei și terminând pe locul 2 în Bundesliga de câteva ori. Construisem o echipă superbă, cu accent pe creșterea tinerilor, pe care îi căutam pe tot globul folosind rețeaua imensă de scouting pe care o construisem. A fost cel mai bun save al meu și îmi aduc aminte cu drag de el mereu, chiar dacă a avut loc prin 2015-2016.

Revenind, la FM21 am reușit doar o clasare pe locul 10 în primul meu sezon la Prestatyn, câștigând un premiu de manager al lunii în perioada mea cea mai bună. Cum am zis, să antrenezi în ligile inferioare, no-name, e mai greu decât vă închipuiți. După ce în sezonul secund nu am reușit să duc clubul mai sus, aproape de promovare, ci chiar am „reușit” să-l retrogradez – am mai zis că sunt slab în ligile inferioare? – a fost momentul pentru o altă provocare. Jocul a fost darnic cu mine, iar câteva luni mai târziu m-am trezit în minunatul Salzburg, fiind noul manager al FC Liefering, un fel de echipă satelit a gigantului austriac Red Bull Salzburg, în liga a 2-a din Austria.

No photo description available.
Taurii roșii, cum ar veni.

Cine mă cunoaște știe că Austria e țara mea preferată – pe bune, în viața reală – iar provocarea de a antrena o echipă plină de tinere talente a fost una pe care am apucat-o cu ambele mâini. Deja totul părea mult mai simplu, iar în primele mele meciuri, la capătul sezonului 2021/22, am reușit să evit retrogradarea care era un mic pericol în momentul în care am preluat clubul. 2022/23, primul sezon întreg în Austria, avea să-mi confirme bănuielile – tinerii din echipă aveau să se dezvolte mult, iar cu câteva transferuri bune, printre care încercarea de a-i relansa cariera lui Vlad Dragomir, pe care l-am făcut cel mai bine plătit jucător al clubului, am reușit să obțin locul 4 la final de sezon. Între timp, portarul meu titular, care avea 16 ani când am preluat clubul, dar care avea un potențial enorm, a ajuns să fie dorit de cluburi mari din Europa. Mai mult, scouterii mei au reperat un tânăr atacant turc din liga a 2-a, pe care l-am adus în vară liber de contract.

Din păcate, FC Liefering nu poate promova în prima ligă, dat fiind că ține deja de Red Bull Salzburg. La fel ca în cazul unui Barcelona B sau Bayern Munchen II, a fi managerul unui astfel de club este despre a crește jucători, despre a nu te enerva când echipe mai mari vin să ți-i cumpere pe bani puțini, și de a încerca să câștigi campionatul chiar și fără să promovezi. Am decis, astfel, că dacă se ivește o oportunitate de a pleca la un club similar, voi pleca, iar în vara 2023 o echipă de care nu auzisem în viața mea m-a ofertat.

Sunt chiar jucătorii „mei”!

Se numește NS Mura Murska Sobota, și, întâmplător sau nu, este în viața reală proaspăta campioană din Slovenia, țara vecină cu Austria, în care am luat decizia să mă „mut”. În Football Manager, Mura terminase pe locul 5 și dat fiind că primele 4 locuri din campionat ajung în calificările cupelor europene, am zis că era provocarea de care aveam nevoie. Am preluat clubul și mi-am propus să prind locul 4, ca să „gust” în sfârșit cupe europene, chiar dacă vorbim despre runde de calificare jucate înainte să se bată vreo minge în campionatele tari.

Fără mari transferuri și cu așteptări de a termina la mijlocul clasamentului în liga de 10 echipe a Sloveniei, am reușit să mă mențin în top 4 majoritatea sezonului. Cum, însă, nu toate poveștile au happy ending, am terminat campionatul tot pe locul 5, ratând calificarea în cupele europene din cauza rezultatelor directe cu Maribor, ocupanta locului 4. Mai mult, uitându-mă la echipa austriacă pe care am părăsit-o, am aflat că tocmai a devenit campioană fără emoții cu Ivan Helguera și Wesley Sneijder antrenori, iar turcul regen Gurur Erdemir, pe care l-am transferat dar nu am apucat să-l văd jucând, a fost golgheterul campionatului, urmând să fie cumpărat pentru €3.6m de Trabzonspor. Volker Lehman, portarul-minune, tot regen, a ajuns la Lyon pe o sumă ce se poate ridica la peste €8m.

Sunt momente în care e greu să iei o decizie de a continua sau nu cu același club, chiar dacă vorbim de un joc amărât pe care îl joci fiindcă îți place fotbalul și managementul. Totuși, începusem să mă atașez de Mura, așa că am acceptat o prelungire pe doi ani a contractului din Slovenia, cu gândul că sezonul următor neapărat trebuie să mă calific în Europa dintr-o ligă în care, tehnic, există doar trei echipe cu adevărat superioare celorlalte – Maribor, Celje și Olimpija Ljubljana.

Cel mai mare transfer al carierei, până acum.

2024/25 s-a dovedit a fi mult mai bun decât credeam. Din nou, fără să fac mari transferuri, în momentul redactării acestui text mă aflu în pole position pentru a câștiga titlul în fața celor trei puteri menționate anterior. În pauza de iarnă – Doamne, ce urăsc campionatele care au pauză de iarnă – am un avans de 10 puncte în fruntea clasamentului și mi-e greu să văd cum aș putea pierde titlul. Calificarea în Champions League, chiar dacă vorbim de runde de calificare fără imn sau în grupele Europa Conference League, acolo unde chiar este Mura în viața reală în acest sezon, va fi o realizare excelentă.

Echipa joacă exact cum îmi doresc, un fotbal de posesie, dar cu tempo ridicat, în care mingea este plimbată de jucători cu mare îndemânare până-n poarta adversă. În pauza de iarnă am decis să „sparg banca” și am cheltuit aproape tot bugetul de transferuri (€400k) pe un mijlocaș ofensiv / vârf care să întregească lotul pe care-l am la dispoziție. Îl urmăresc de un sezon, iar în vară n-am avut bani să-l cumpăr, așa că m-am simțit dator să risc acum. Succesul meu a fost observat și în România, iar FC Voluntari și CFR Cluj mi-au oferit interviuri pentru a mă întoarce în țară, dar cum pot face asta când sunt pe cale să joc în cupele europene și să-mi iau, în sfârșit, licența UEFA Pro de antrenor?

Viața e bună, și faptul că am ajuns să antrenez un club de care habar nu aveam că există în viața reală, cu gândul să reprezinte această țară micuță și frumoasă în Liga Campionilor, pornind de la un oraș pescăresc din nordul friguros al Țării Galilor, îmi produce mai multă bucurie decât mi-ar putea produce ghidarea Arsenal către titluri consecutive și glorie europeană.

E doar stilul meu de a juca jocul. Faptul că oricine poate să-și aleagă propriul stil face ca Football Manager să fie un joc de referință pentru orice fan care și-a imaginat vreodată cum e să fie el acolo, pe bancă și în birou, în centrul acțiunii, luând decizii și urmărind ce impact au.

Acum cum pot eu să încep o carieră în Football Manager 2022, când mă așteaptă noi povești la Mura?

Joci Football Manager, dar nu ai cumpărat încă noul joc? Îți oferim ocazia să câștigi copia ta, direct de la noi. Dăm trei coduri de Steam Football Manager 2022 celor mai bune trei povești despre carierele voastre. Lasă-ne în comentariu pe grupul de Facebook un paragraf sau două despre cea mai plăcută carieră pe care ai avut-o la Football Manager și vom alege trei câștigători vineri seară (12 noiembrie 2021), ca să te poți juca în weekend. 

Am simulat 2 sezoane de Football Manager 2022 ca să aflăm viitorul Premier League


Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit, alătură-te comunității de fani Premier League din România pe Facebook, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp, și urmărește-ne pe FacebookInstagramYouTube și Discord.

Dan Dracea este jurnalist și specialist în comunicare. În echipa Tackle.ro de la finalul anului 2017, Dan și-a asumat rolul de moderator al emisiunii Tackle Show. Se joacă prea des și scrie prea puțin.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *