Acum aproximativ 5 ani, Manchester United era lăsată pe cont propriu de către omul alături de care a cunoscut cele mai importante realizări din istoria clubului. Venise momentul să demonstreze că o creație poate merge înainte și în absența creatorului.
Conjunctural, managementul de peste ocean, neavând cultura fotbalistică necesară unui asemenea moment, a început să arunce cu bani, crezând că niște nume sonore pot menține corabia pe valuri înalte. Pogba, Van Gaal, Sanchez, Lukaku, Mourinho, toți au venit cu alai, iar câștigarea Europa League a dat speranța de care fanii aveau nevoie, speranța în revenirea la gloria de altădată. Însă noi, Diavolii vechi, cei care am suferit sau am trăit cele mai mari bucurii alături de United, știam mai bine ce se întâmplă…
E greu să menții o imagine de succes, dând numai impresia că totul merge bine, propagând un fotbal superficial și pierzându-ți esența și identitatea în fiecare zi. Ca business, mă înclin, managementul lui United știe meserie. Să rămâi în top 3 al celor mai valoroase cluburi din lume, practicând un joc submediocru și fără rezultate notabile, e o realizare. United s-a transformat într-o mășinăria de marketing perfectă, cu un preț imens însă. A alungat, sper că involuntar, Diavolul. Din jucători, din atitudine, din imagine.
Cu Mourinho că principal artizan și călău final, și ultima urmă a răutății care ne caracteriza, se estompează tot mai adânc. Mourinho a înlocuit răutatea cu aroganță unor rezultate efemere și pur personale. United nu a fost niciodată așa, a fost doar muncitoare și curajoasă. Că băieții aia de la căile ferate de acum 140 de ani. Până la urmă, nu cred că ne doare că nu mai câștigăm Champions League, poate nici Premier League. Pe mine, unul, mă doare că nu mai suntem temuți. Nu mai avem agresivitate, voință, ambiție și coloana vertebrală. Ne îndreptăm cu pași siguri, spre soarta unui alt mare Diavol, italian, care se află într-o situație cel puțin dezastruoasă.
Ce e de facut?
Nu Zidane e raspunsul. Nu Pochettino e raspunsul. Nu plecari si veniri eterne, nu acelea sunt răspunsurile.
Ceea ce trebuie să facă United, ce trebuie să facem noi toți, familia MUFC, este să chemăm Diavolul înapoi.
Sau să reinventăm unul. Să privim în spate pentru a învăta să privim înainte, să fim mândri, să ne suflecăm mânecile și să jucăm fotbal. Și banii vor veni, lumea va crede din nou în United și inamicii vor tremura când intră pe Teatrul Viselor. Trebuie să privim adânc în sufletul clubului și să aprindem scânteia aia roșie iarăși.
Glory, glory, Man United!
PS: Mă găsiți toamna asta, în curând, pe Fotbalistic.com.
Sursa foto: inoel.in
Dacă îți place ce citești pe acest site, ne găsești și pe Facebook, Instagram, Twitter, Youtube și Soundcloud.
Autor, familist, leader corporatist, Diavol Roșu înainte de toate.
