
După FM2010, în care ne-am amintit de cinci fotbaliști români cu mare potențial la acel moment, astăzi ne amintim alți cinci români catalogați drept wonderkid, de data aceasta din sezonul 2003-04. Mai exact din Championship Manager: Season 03/04 (actualul Football Manager). La fel cum am explicat în precedentul articol, voi compara fiecare jucător în funcție de CA și PA cu un jucător din zilele noastre, pentru a reuși să ne dăm seama cât de bun ar fi trebuit să fie respectivul.
Cum funcționează sistemul de atribuire a potențialului în Football Manager?
Fiecare jucător are un Current Ability (CA) care este cuprins între 1 (cel mai slab) și 200 (cel mai bun), ca exemplu Cristiano Ronaldo și Lionel Messi au CA 195 și sunt cei mai buni jucători din Football Manager 2020. Iar al doilea criteriu, este Potential Ability (PA) care estimează potențialul unui jucător, care la fel ca și CA este cuprins între 1 și 200, doar că aici mai există încă o categorie numită Negative potential ability. Din cauză că dezvoltatorii nu pot estima exact cât de bun va deveni jucătorul, Sports Interactive apelează la un sistem pentru a o arie de 30 de puncte în care jocul va alege potențialul jucătorului. Începând de la -1 (cuprinsă între 0 și 20) și -10 (cuprinsă între 170-200).
Cum era văzut sezonul 2003-2004 pentru români?
Diviza A, așa cum se numea pe atunci Liga 1, era mult mai promițătoare ca în aceste zile. Tribunele erau pline până și la FCM Bacău, ocupanta locului 12 din 16. Rapid București era deținătoare trofeului, iar tragedia de la Anderlecht avea să se întâmple în acel sezon. Cu un Mutu la Chelsea, Contra la Atletico Madrid sau Lobonț la Ajax. Fotbalul românesc era văzut bine, iar jucătorii români ajungeau rapid în vest.
România pierduse, în urma cu un an, calificarea la Mondialul din 2002 și era prima calificare pierdută pentru un campionat mondial din 1986. Lacrimile lui Dorinel Munteanu și Chivu transmiteau frustrările interioare ale fotbalului românesc în celebrul thriller cu patru goluri cu Danemarca. România pierde încă odată calificare pentru o competiție internațională și ușor, ușor se simțea ca fotbalul românesc intră colaps.
Totuși, câțiva jucători reușeau să mai dea speranțe românilor. Să vedem care au fost aceștia și la ce nivel s-au ridicat de-a lungul anilor.
Florin Cernat – Dinamo Kiev – (CA 138 – PA 171) – echivalent Paul Pogba
Supra poreclit Diamantul și cu absolut nicio asemănare cu faimosul Paul Pogba, Cernat nu a reușit să se desprindă de estul Europei în toată cariera sa. Gălățeanul a reușit totuși să devină o semi-legendă la Dinamo Kiev unde a evoluat 8 ani pentru formația ucraineană și a câștigat două titluri de campion. De la un alt Dinamo a și ajuns în Ucraina, pe gratis, mai exact Dinamo București. Acesta nu și-a uitat originile când a marcat împotriva Stelei în sezonul 2006-07 de Champions League, când îmbracă același tricou ucrainean.
Cernat a mai umblat prin Croația la Hajduk Split și prin Turcia la Karabuksbor și Caykur Rizespor. S-a întors la echipa de suflet, Oțelul Galați după care a plecat la Voluntari unde și-a încheiat cariera de fotbalist. Cernat a avut 14 selecții la națională și 2 goluri marcate, fără să rupă gura târgului. A avut valoarea de piață maximă de 2,8 milioane de euro și poate dacă ar fi ajuns la Juventus ar fi fost și el vândut pe 100 de milioane de euro ca Pogba, poate nu euro, dar lei vechi sigur.
Cristian Chivu – AS Roma – (CA 163 – PA 180) – niciun echivalent
Ca să înțelegem despre cine vorbim, Chivu, era deja pe atunci un echivalent a lui David Alaba de astăzi, așa că el este singura excepție. Practic, unul dintre cei mai buni fundași stânga din lume. Potențialul său nu l-a atins nimeni azi pe poziția de fundaș stânga. Chivu este exemplu de așa da wonderkid român. Pe lângă faptul că Chivu și-a atins potențialul, acesta a realizat și multe la viața lui de fotbalist. Nu s-a întors niciodată în România după ce a plecat în Vest. A câștigat un Champions League, un Campionat Mondial al Cluburilor, 3 campionate italiene, 3 Coppa Italia, o supercupă italiană toate cu Inter Milan.
De altfel, Chivu poate fi și motivul pentru care Inter și-a luat atâtea țepe cu fotbaliștii românii pe care i-a cumpărat. Sperând că toți vor ajunge cel puțin la vârful ghetei lui Chivu. Pe lângă asta, acesta a fost desemnat în sezonul 2001-02 de către Ajax Amsterdam, drept cel mai bun jucător din acel lot. Să nu uităm însă cine era în acel lot atunci, jucători precum Maarten Stekelenburg, Johnny Heitinga, Rafael van der Vaart, Steven Pienaar, Mido sau uriașul Zlatan Ibrahimovic. Chivu a atins maxima valoare de piață de 28 de milioane de euro și a fost la „o rezervare de hotel” de un contract cu Real Madrid, cum ar zice Giovanni Becali.
Tiberiu Ghioane – Dinamo Kiev (CA 136 – PA 168) – echivalent Paulo Dybala
Tiberiu Ghioane era un jucător masiv în comparație cu Dybala, nu foarte tehnic, dar bun la duelurile fizice. Ghioane a suferit un atac cerebral în 2005 care îi putea termina cariera fotbalistului. A fost un jucător loial, jucând mai toată cariera pentru Dinamo Kiev, mai exact 10 ani. S-a retras rapid din fotbal la vârstă de 30 de ani și a strâns șapte trofee cu formația ucraineană.
A avut 14 selecții la națională și 2 goluri. A fost component de bază la națională în timpul selecționerul Răzvan Lucescu în perioada 2009-10. Ghioane a fost antrenor la AS Prejmer o formație din județul Brașov care activa în Liga V. Valoarea maximă de piață pe care a dobândit-o de-a lungul carierei a fost de 5.5 milioane de euro.
Marius Niculae – Sporting Lisabona (CA 140 – PA 155) – echivalent Dusan Tadic, Iago Aspas sau Alvaro Morata
Coleg de cameră cu Cristiano Ronaldo și coechipier cu Mario Jardel, care marcase 55 de goluri cu un sezon înainte. Marius Niculae părea că va ajunge ca unul din cei doi. Un jucător cu un talent impresionant care s-a remarcat la Dinamo, nu a reușit să-și atingă niciodată potențialul, probabil din inconstanță. Marius Niculae a umblat prin 8 țări și 9 echipe, ajungând la 380 de partide și 131 de goluri.
Cel mai prestigios trofeu pe care l-a câștigat Niculae a fost Campionatul Portughez cu Sporting Lisabona. A avut 44 de selecții la națională și 15 goluri, cel mai memorabil gol fiind cel împotriva Sloveniei din barajul Cupei Mondiale din 2002. Marius Niculae a atins cota maximă de 4,5 milioane de euro. A rămas un jucător emblematic pentru căinii roșii, dar putea ajunge mai mult decât atât.
Răzvan Raț – Șahtior Donețsk – (CA 137 – PA 165) – echivalent Jordi Alba
Analist Digi Sport, Răzvan Raț a fost mai prezent la națională decât fanii lui Voluntari la meciurile de acasă. Born and raised by Mircea Lucescu, Raț s-a plictisit cât a jucat pentru Șahtior, atât de mult încât se plângea la declarații că s-a săturat ca Il Luce să îl mai critice.
După 10 ani la Șahtior, Raț a mai evoluat la West Ham, Rayo Vallecano, PAOK și Poli Timișoara. A câștigat trofeu după trofeu cu Șahtior, până și o Cupa UEFA cu aceștia. A participat la două EURO (2008 și 2016) cu naționala României și a marcat în măcelul 5-1 cu Germania. Raț a ajuns la 6.5 milioane de euro, dar nu a reușit niciodată să se impună într-un campionat din Vest, jucând prea puțin și pe la sfârșitul carierei.
Dacă îți place ce citești pe Tackle.ro:
- Abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal, prin Whatsapp sau e-mail.
- Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Twitter și Youtube.
- Ascultă podcast-ul Tackle Show pe Apple Music, Spotify, Anchor.fm sau pe Google Podcasts.