Închei turul de forță al comunității de suporteri Premier League din România cu previziunile mele pentru Arsenal în 2017/2018.

Unde sunt Tunarii după 20 de ani cu Arsene Wenger?

Niciodată n-am putut să înțeleg cu adevărat punctul de cotitură din istoria recentă a lui Arsenal: de la Invincibilii lui Wenger la 13 ani fără titlu… Singura greșeală pe care o intuiesc pasionații de Premier League este tradiționalismul lui Wenger: a ales să nu transfere masiv și a rămas în urma lui Chelsea și a echipelor din Manchester. Asta e percepția, greu de tranșat vreodată dilema. Însă o întrebare rămâne: a rămas Arsenal cu adevărat în urmă?

20 de ani de top 4 au însemnat 20 de sezoane consecutive în Liga Campionilor, performanță unică printre echipele din Anglia. De fapt, doar Real Madrid are o prezență constantă mai lungă decât seria reușită de Wenger. Durerea Tunarilor este însă lipsa unui trofeu Premier League.

Sunt 13 ani de când Wenger a câștigat trofeul Premier League, iar jucătorii pe care i-a avut nu oferă o scuză plauzibilă. În sezonul tocmai încheiat, Arsenal a terminat pe 5 (cu punctaj mai mare decât 10 din precendentele 20 de stagiuni!), ratând prezența în Liga Campionilor, dar deschizâdu-și o oportunitate de a câștiga trofeul Europa League, ca o modalitate alternativă de revenire în UCL. Un nou trofeu FA Cup, al șaptelea pentru Wenger a fost cucerit în mai, învingând campioana Chelsea, așa că sezonul nu poate fi considerat unul ratat.

Image result for wenger
Sursa foto: TheGameHouse.com

Alexis Sanchez a fost omul decisiv, pofta lui de joc și motivarea fiind cheia victoriilor lui Arsenal, dar Wenger a inventat câteva nume noi, precum Alex Iwobi și Rob Holding, consolidându-și moștenirea pe care o va lăsa în urmă în maxim două sezoane. Apropo de asta, francezul a fost confirmat pentru încă două stagiuni, după ce și-a prelungit contractul care expira în iunie. Cred că le va folosi pentru a mai aduce trofee (cupe și, repet obsesiv, Europa League), dar mai ales pentru a lăsa în urmă o structură de management care să atenueze durerea inevitabilă a tranziției.

Lotul lui Arsenal în 2017/2018

Doar două transferuri a făcut Wenger vara asta, ambele însă cu potențial de a deveni piese de bază în noul 3-4-3 pe care-l joacă Arsenal. Fundașul stânga Kolasinac a venit, liber de contract, de la Schalke, iar pentru francezul Alexandre Lacazette, Tunarii au plătit aproximativ 50 de milioane de Lire lui Lyon.

Portari

Petr Cech nu are rival în poarta Tunarilor în acest moment. Statistic vorbind, este unul dintre cei mai buni portari din istoria Premier League (149 de meciuri fără gol primit pentru Chelsea și Arsena) și, chiar dacă are 35 de ani, nu poate fi contestat. Columbianul Ospina îi va fi rezervă, dar e genul de portar care ar fi titular incontestabil în jumătatea inferioară a clasamentului primei ligi. Nicio problemă la portari.

Fundași

Koscielny este piesa esențială din puzzle-ul pe care Wenger e nevoit să-l tot amestece din cauza accidentărilor. Cu francezul disponibil, Arsenal știe să se apere. Mustafi a avut un prim sezon bun, cred că va fi mult mai sigur în noua stagiune și, cât va fi sănătos, nu are adversar la titularizare.

Al treilea fundaș din linia de 3 este o discuție mai complicată. O dată cu venirea lui Kolasinac (care a demonstrat în Community Shield că va fi stăpân pe banda stângă), Monreal învață să joace în centru, trecând printr-o transformare asemănătoare celei trăite de Azpilicueta la Chelsea cu Antonio Conte. Spaniolul a crescut mult în ultimul sezon, creștere scoasă în evidență de declinul lui Bellerin de pe partea opusă a terenului, și pare să fie opțiunea ideală pentru a completa linia.

Mertesacker este căpitanul lui Arsenal, dar lentoarea uriașului german, cuplată cu accidentările (a prins 37 de minute în Premier League sezonul trecut), îl fac să apară ca o opțiune de avarie. Brazilianul Gabriel Paulista este jucător de echipă nou-promovată, nicidecum de candidată la titlu, astfel că singurul rival real al lui Monreal este tânărul și talentatul Rob Holding. 2.7 milioane de Lire a virat Arsenal lui Bolton vara trecută pentru puștiul de 21 de ani, internațional englez de tineret în care Wenger are mare încredere și pe care-l va crește pentru nationala mare a Albionului.

Kieran Gibbs, Carl Jenkinson, Calum Chambers și mai ales Mathieu Debuchy vor căuta mutări dacă vor să joace fotbal în noul sezon. Dintre cei patru, cel puțin unul va fi păstrat pentru bancă.

Image result for kolasinac
Kolasinac în Community Shield. Sursa: Getty Images.

Mijlocași

Începem cu benzile, pentru a domoli indignarea omiterii lui Bellerin și Kolasinac din apărare:

  • Pe dreapta, lupta pentru primul 11 se va da între Bellerin și Oxlade-Chamberlain (a cărui pierdere ar fi o mare greșeală). Spaniolul a avut un sezon slab în apărarea de 4 a lui Wenger, dar pare să-i priiască mai bine rolul avansat. Ox a demonstrat că poate juca bine în bandă, dar și ca închizător, nivelul de energie pe care-l consumă pare potrivit și dorința de a juca pentru Arsenal cred că-l va impune ca prima opțiune pentru flancul drept.
  • Pe stânga va juca bosniacul Kolasinac, venit vara asta de la Schalke (unde a dat 3 goluri si 9 pase decisive). A debutat cu golul care a trimis meciul din Community Shield în prelungiri, nu cred că are rival. Rezervele lui vor fi Monreal, Gibbs sau chiar Iwobi la nevoie.

Cele două roluri centrale sunt acoperite foarte bine în lotul lui Wenger. Xhaka și Ramsey par a fi titularii, însă ambii îl au drept rival pe egipteanul Elneny, care s-a adaptat excelent la Premier League și care a jucat fără greșeală în deschiderea stagiunii, vs Chelsea. Coquelin a cam pierdut lupta pentru titularizare din cauza accidentărilor, iar Santi Cazorla suferă din același motiv, fiind poate jucătorul care i-a lipsit cel mai mult lui Wenger sezonul trecut.

Îl adaug tot la mijloc pe Mesut Ozil, pentru că neamțul este un creator mai mult decât un finalizator (57 de pase decisive în 161 de meciuri, plus 32 de goluri), deși va face parte din tridentul ofensiv. Arsenal nu are în acest moment o alternativă la Ozil, așa că absența lui din teren va schimba modul în care Tunarii construiesc atacurile.

Jack Wilshere, încă numărul 10 al echipei (?), măcinat de accidentări și sătul de banca de rezerve a lui Arsenal, probabil că nu va conta prea mult pentru primul 11, dacă va rămâne pe Emirates la finalul verii.

Atacanți

Principala discuție a verii pe Emirates nu a fost, ca de obicei, cea despre noile achiziții, ci una mult mai importantă: va rămâne sau nu Alexis Sanchez la Arsenal? 72 de goluri și 42 de pase decisive în 144 de meciuri în tricoul lui Arsenal – statistica indică faptul că vârful de carieră al chillianului este pe Emirates (dacă mai are nevoie de cifre pentru asta). De 24 de ori a înscris numai în Premier League sezonul trecut, fiind adesea folosit ca vârf, însă acum probabil că va juca inside forward, ceea ce nu înseamnă că va marca mai puțin… Cred că, în lume, doar Neymar l-ar ține pe bancă pe Alexis Sanchez într-un duel 1-1 pentru titularizare. Wenger are un jucător world-class, unul singur.

Noua achiziție, Lacazette, va fi titular în rol de vârf, iar numele pe care și l-a făcut în Ligue 1 îl recomandă drept noul golgeter al Tunarilor. În 45 de meciuri jucate pentru Lyon sezonul trecut, a contribuit la 42 de goluri (37 marcate, 5 cu pasă decisivă), așa că investiția de 50 de milioane de Lire cred că va fi răsplătită.

Foto: Zak Kaczmarek/Getty Images.

Olivier Giroud nu are cum să spere la un rol de titular cât timp Alexis și Lacazette sunt disponibili și astfel presa speculează un posibil transfer la Everton sau Marseille pentru francez. Danny Welbeck va prinde și el minute, fie ca inside forward, fie ca vârf (dar după Lacazette și Giroud, dacă acesta rămâne la club). Pentru rolurile de atacanți laterali, rezervele sunt Walcott și Alex Iwobi, ambii foarte capabili să aducă goluri pentru Tunari, așa că nu văd niciun fel de problemă la nivel de lot nici pe zona asta. În plus, sunt sigur că Wenger are resurse în academie…

Lucaz Perez e aproximativ a patra opțiune pentru un rol de vârf și probabil că luna septembrie nu-l va prinde pe Emirates.

Formula ideală de joc a lui Arsenal

3-4-3: Cech – Monreal, Koscielny, Mustafi – Kolasinac, Xhaka, Ramsey, Ox – Ozil, Alexis Sanchez, Lacazette.

Previziuni din presezon

Arsenal va juca finala Europa League, unde la acest moment îi întrevăd un singur adversar redutabil: noul AC Milan. În campionat va termina undeva în top 4, fără a se apropia cu adevărat de titlu. Cred că Arsenal va încânta prin joc, dar sunt mult prea multe echipe foarte puternice în PL în acest sezon pentru a vedea echipa londoneză drept favorită la trofeu. Lacazette va înscrie 20 de goluri în Premier League, iar Alexis Sanchez va trage mai tare în Europa League decât în campionat, pentru un ultim trofeu în tricoul Tunarilor.

Lansez comunității de suporteri Arsenal din România o provocare: care credeți voi că sunt armele lui Wenger împotriva celorlalte echipe din Big Six? Ce are Arsenal și nu au celelalte?

Sursa foto: LivesOnline.net

Urmărește-ne pe Facebook, Twitter și pe canalul de Youtube  pentru a fi la curent cu tot ce contează în Premier League!

Diavol roșu de când regele Angliei era un francez. Specialist în management de servicii IT, meșteșugar de cuvinte în timpul liber. Fondator al grupului de fani Premier League România și ctitor al acestui site.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *