Problemele cauzate de nerespectarea regulilor de fair play financiar continuă să bântuie pe holurile de la Manchester City. Recent, Cetățenii au fost acuzați de către Premier League că ar fi încălcat regulile FFP (Financial Fair Play) în 101 de instanțe, pe o perioadă de nouă ani. Intervalul luat în considerare este 2009-2018, timp în care City a cucerit campionatul de trei ori și începe exact cu primul sezon în care echipa era controlată de noii patroni din Abu Dhabi. Investigația Premier League a durat nu mai puțin de patru ani.

Football Leaks

Informațiile despre natura exactă a acuzațiilor fac trimitere la Football Leaks și ‘duelul’ avut cu UEFA în 2020. Atunci, forul european a fost nevoit să-i suspende pe o perioadă de doi ani din cupele europene, în urma dezvăluirilor făcute în Der Spiegel.

Publicația germană intrase în posesia unei imense baze de informații culese de un hacker prin mijloace ilicite și, în colaborare cu alte publicații și jurnaliști la nivel european, a decis să publice episodic date confidențiale din interiorul mai multor cluburi europene. A fost un efort colaborativ colosal, presa implicată trebuind să analizeze 3,4TB de date, adică aproximativ 70 de milioane de documente. Datele incriminatoare la adresa Cetățenilor au fost analizate și publicate în 2018, în patru articole episodice dedicate lor.

Manchester City, victorioasă vs UEFA la TAS

În ciuda dovezilor concludente care au dus la decizia inițială, în returul ‘jucat’ la TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv), City a obținut anularea tuturor sancțiunilor pe cale sportivă dictate de UEFA și a rămas doar cu o amendă (8,9 milioane de lire). Apărarea a invocat prescrierea faptelor pentru care s-a luat decizia de suspendare, iar TAS le-a dat dreptate. La vremea respectivă, episodul a generat fost un imens deficit de imagine pentru UEFA și, mai ales, pentru Financial Far Play.

Cazul judecat în 2020 la TAS a fost, la vremea respectivă, o victorie spectaculoasă pentru Cetățeni și o înfrângere dureroasă pentru ideea de fair play financiar. Audierile au relevat că majoritatea încălcărilor FFP imputate lui City nu puteau constitui probe în proces, deoarece și-ar fi pierdut valabilitatea prin prescripție, iar altele nu au fost dovedite. Practic, englezii nu au demonstrat că nu ar fi greșit, ci în mare parte au profitat de o tehnicalitate pentru a avea câștig de cauză.

TAS ridică interdicția lui Manchester City din competițiile UEFA

Dovezi contra lui Manchester City

Noua anchetă lansată de Premier League face referire exact la același caz, pornit de la dezvăluirile Football Leaks. Așadar, hai să ne amintim ce informații incriminatoare au apărut în presă la acea vreme, susținute prin publicarea documentelor scurse din interiorul clubului.

O primă problemă face referire la raportarea defectuoasă, sau chiar falsă, a situației financiare. Pe lângă umflarea sumelor venite de la sponsori, un alt exemplu concludent este cazul remunerațiilor financiare acordate lui Roberto Mancini, antrenorul care le-a adus titlul în 2012. Italianul ar fi avut două surse care îi plăteau salariul: una oficială, iar alta controlată de șeicul Mansour (Al Jazira). Pe scurt, Mancini era plătit de facto mai mult decât dublul sumei raportate către FIFA.

Un alt exemplu relevant face referire la salarii și este subliniat încă din 2018 de un expert financiar într-un thread de Twitter personal. În sezonul 17/18, bugetul salarial pentru tot personalul a fost de 259,6 milioane de lire, cu 4,5 milioane mai puțin decât în sezonul anterior. De ce este ciudat? Pentru că numărul angajaților crescuse cu aproape 40 % în acel sezon, de la 325 la 449. Tot atunci, Guardiola a beneficiat de o majorare de salariu, iar Ederson, Otamendi, Fernandinho, David Silva și, mai ales, Kevin De Bruyne au semnat noi contracte ce implicau creșteri semnificative.

Totodată, clubul din Manchester câștigase recent Premier League și Cupa Ligii, ceea ce aduce în discuție și potențiale bonusuri de performanță consistente pentru jucători și staff. Așadar, într-un moment în care bugetul salarial al echipelor din Big 6 a crescut, cel al lui City s-a diminuat ca prin minune, deși numărul angajaților a crescut semnificativ și mai mulți jucători-vedetă de la club au semnat noi înțelegeri. Pe aceeași logică, putem deduce că falsificarea situației financiare a fost un proces constant, în special dacă ne uităm la topul Deloitte dedicat cluburilor care generează cele mai multe venituri. Cetățenii sunt pe primul loc în acest clasament, pentru al doilea an la rând, depășind cluburi cu baze de fani incomparabil mai mari la nivel mondial – Real Madrid, Barcelona, Liverpool sau Manchester United.

Imediat după implementarea FFP, clubul a transferat drepturile de marketing pentru jucătorii săi unei companii externe, Fordham Sports Management, care, în realitate, este o companie-paravan special creată pentru a plăti jucătorii pentru drepturile de imagine. Noua firmă, controlată de un apropiat al șeicului, era doar un vehicul pentru injecții de capital ascunse. Abu Dhabi United Group chiar a transferat bani către persoana care controla  această firmă, pentru achiziționarea drepturilor de marketing și pentru a plăti jucătorii pentru aparițiile lor. Transferurile de bani au fost coordonate chiar de Manchester City, așa cum scrie Der Spiegel. Cu ajutorul acestei ‘inginerii’, clubul nu mai era nevoit să plătească taxele de marketing, sau, mai bine spus, să le înregistreze la capitolul cheltuieli. Mai mult, vânzarea drepturilor de marketing a generat venituri suplimentare de aproape 30 de milioane de euro, un boost serios pentru respectarea FFP.

Deși au îngenuncheat FFP și UEFA în 2020, acest lucru nu i-a împiedicat pe cei de la City să continue falsificarea veniturilor obținute din diverse surse. S-a ajuns la un nivel atât de exagerat, încât au anunțat oficial contracte de sponsorizare cu case de pariuri fictive din Asia, a cărei activitate legitimă este neverificabilă din informații publice. Despre un astfel de caz, al casei de pariuri 8xbet, a scris jurnalistul Philippe Auclair: „proprietarii reali ai 8Xbet sunt neclari, și dacă directorii lor există, de asemenea, este greu de spus”.

Anul trecut, The Guardian a scris  despre altă serie de e-mail-uri, care par să arate cum emiratul Abu Dhabi a facilitat plăți către Manchester City. Englezii ar fi luat legătura cu o agenție guvernamentală din Golf pentru a efectua anumite transferuri de bani către club, sume datorate de o companie privată aflată sub controlul șeicului Mansour, proprietarul lui City. Tot în cadrul aceluiași articol, la baza căruia stau tot informații apărute inițial în Der Spiegel, englezii scriu că City a plătit sume de transfer pentru jucători aflați sub vârsta eligibilă.

Unele dovezi au la bază chiar o serie de comunicări între membri din conducerea lui City și reprezentanți ai unor autorități din Emirate. Spre exemplu, un e-mail din 2013 plasează precis informația efectuării unei plăți de 31,7 milioane de lire către City dintr-un cont bancar aparținând Abu Dhabi Investment and Development Group (ADUG). Fondul ar fi deținut de Sheikh Mansour, dar oficialii EAU au infirmat în multiple rânduri că i-ar aparține, ori că are legătură cu statul. Partea cu adevărat halucinantă vine abia acum. Unele mail-uri transmise între membri ai board-ului lui City veneau de pe o adresă de e-mail EEA.gov.ae!

Un astfel de mail a ajuns la directorul financiar al clubului în 2012 și conține informații despre „facilitarea sumelor datorate prin intermediul partenerilor din Abu Dhabi”. Informațiile din mail continuă cu indicarea exactă a sumelor de bani care urmau să fie direcționate prin sponsorii Etihad și Etisalat, ambii din Abu Dhabi și că acestea „vin prin canalele corecte și nu sunt preluate ca surse separate de finanțare”.

Manchester City nu are o problemă doar cu dovezile extrem de clare care sunt publice, ori cu faptul că faptele nu se prescriu, ca în cazul UEFA. Scriam anterior că investigația Premier League durează de patru ani. Ei bine, în tot acest timp, clubul a refuzat să furnizeze anumite informații și documente către comisia Premier League mandatată să îi ancheteze. Doar după ce clubul a pierdut în instanță un proces cu privire la competența comisiei de a soluționa cazul, s-au pus la dispoziție acele documente. Premier League argumenta la acel moment în audieri că „tactica pe care clubul a adoptat-o a fost aceea de a face cât mai multe cereri procedurale și plângeri posibil pentru a încetini ziua în care va trebui efectiv să furnizeze informațiile.”

Cum au reacționat Manchester City la acuzele Premier League?

Vestea punerii sub acuzare de către Premier League a luat prin suprindere conducerea lui Manchester City doar la nivel declarativ. Din păcate pentru ei, comunicatul lansat imediat după nu este unul deloc inspirat. Textul face referire la ‘supriza acuzațiilor’ venite la început de an și subliniază ‘angajamentul extins și cantitatea imensă de documente și informații pe care EFL le-a primit’ din partea lor.

Așa cum am arătat anterior, existau informații clare despre anchetă de patru ani de zile. Mai mult, City a blocat-o cât a putut de mult pe cale juridică, pentru ca acum să scrie că „salută revizuirea acestei chestiuni de către o comisie independentă, pentru a examina în mod imparțial ansamblul cuprinzător de dovezi incontestabile care există în sprijinul poziției sale.”

Cel mai probabil, vom revedea o bătălie între loturi extinse de avocați, cu ușile închise, în care mare parte din apărarea lui City s-ar putea concentra pe sursa inițială de informații care a dus la deschiderea anchetei, una clar ilicită – Football Leaks.

De ce este diferită ancheta Premier League?

Nu știm în ce măsură această tactică va fi de ajutor, din moment ce în cazul anchetei Premier League nu este obligatoriu ca sursa dovezilor să fie una 100% legală, iar faptele nu au o limitare în timp, deci nu sunt prescriptibile.

În primă instanță, cazul va fi judecat de o comisie independentă. Comisia va avea cel mai probabil  în componență un grup de trei persoane, cel puțin unul dintre ei fiind un expert financiar. Odată ce comisia a dat un verdict, oricare dintre părți poate contesta decizia. Astfel, cazul va ajunge să fie examinat a doua oară de un grup de experți total diferit. Așadar, calea de atac în care City s-ar putea adresa unui organism extern cum ar fi TAS nu este posibilă. Va fi un proces de durată, unul de uzură, așa că nu ne așteptăm la decizii în următoarea perioadă.

Ce sancțiuni riscă Manchester City

Posibilele sancțiuni pentru neregulile de care Manchester City este în acest moment acuzată sunt aproape imposil de anticipat. Comisia poate dicta o serie de măsuri diferite la adresa unui club pus sub acuzare:

  • Suspendarea din a juca meciuri din ligă
  • Deduceri puncte
  • Recomandarea ca anumite meciuri din ligă să fie rejucate
  • Recomandarea ca Premier League să expulzeze clubul din ligă
  • Impune eventuale despăgubiri
  • Anularea sau refuzarea înregistrării jucătorilor
  • Pedeapsă condiționată
  • Obligarea clubului la plata cheltuielilor de judecată
  • Stabilirea unor alte sancțiuni, pe care le consideră potrivite în acel caz

Anvergura cazului și, mai ales, faptul că informațiile prezentate ca dovezi sunt disponibile în mare măsură și pot fi consultate public, va duce la o presiune imensă ca Manchester City să fie sanționată proporțional cu gravitatea faptelor. Deja există zvonuri că principalele echipe din Premier League vor ca Cetățenii să fie retrogradați, pentru a restaura imaginea și intergitatea competiției.

Există, totodată, semne de întrebare cu privire la titlurile pe care City le-a cucerit în perioada analizată de Premier League. Un astfel de avantaj ar face imorală cucerirea unui campionat, în dauna unei echipe care a jucat după reguli. Totuși, este greu de crezut că se va ajunge până la situația în care trofeul Premier League să fie acordat retroactiv echipei de pe locul doi, pentru că s-ar crea multă confuzie și frustrare, iar beneficiile ar fi minime pentru viitorul competiției.

© IMAGO

Concluzii

Ancheta deschisă celor de la City este un moment extrem de important pentru fotbalului englez. Nu a mai existat niciodată în istoria de 160 de ani un caz cu acuzații de asemenea anvergură. Dacă lipim această realitate unei alte inițiative recente, prin care  Guvernul britanic va avea pe masă o analiză extinsă a capacității acestui sport de a se auto-guverna, observăm că, practic, în perioada următoare, fotbalul joacă pentru supraviețuire.

Decizia în acest caz va cântări greu nu doar pentru viitorul fotbalului din Anglia, ci și pentru viitorul fotbalului la nivel global, iar decizia trebuie să fie una proporțională cu faptele. Dacă City scapă cu o serie de sancțiuni convenabile, va fi finalul unei era a fotbalului așa cum l-am cunoscut, în care primează meritul sportiv și fair play-ul. Vom asista, în același timp, la debutul unui fotbal de PR și marketing, în care cluburile care pompează cei mulți bani au cele mai mari șanse la trofee. Sigur, am putea argumenta că, într-o mare proporție, se întâmplă acest lucru deja.

Fair play-ul financiar nu există doar pentru a oferi niște instrumente de audit care să asigure sustenabilitatea din punct de vedere financiar a cluburilor. FFP există totodată pentru a evita situații în care succesul fotbalistic să nu depindă exclusiv de puterea financiară și ca toți să funcționeze după același set de reguli. Fără el, fotbalul ar putea fi acaparat de anumite entități, sau chiar state, care se pot folosi de popularitatea sportului pentru ceea ce specialiștii numesc sportswashing – ‘modul prin care o corporație sau un stat național folosește sportul pentru a-și îmbunătăți imaginea pătată’.  Proiectul Super Ligii a fost doar o bătălie pierdută. Aici se joacă războiul, iar noi vom fi spectatori de la distanță la această înfruntare.

Surse:

Mihai Rotariu

Pasionat de Liverpool din copilărie, probabil din același masochism care mă face să fiu fan Rapid, AS Roma sau Utah Jazz. Sunt om de comunicare care a ajuns să lucreze și să fie pasionat de cybersecurity, deși a absolvit științe politice. Ce ar mai fi de zis?! Am fost unul dintre băieții care au pus bazele proiectului Tackle, dar am și alte pasiuni. Pe lângă Tackle, alături de câțiva prieteni am lansat proiectul de muzică electronică Deep House Bucharest. Altfel, îmi place să am și să împărtășesc opinii, ca orice român, dar mă limitez la ceea ce pot procesa și documenta. Nu am o părere despre studii medicale, de exemplu...

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Articole recente

    6 dintre cele mai cunoscute blesteme din fotbal
    Jimmy Floyd Hasselbaink: salutul, săpunul și multe goluri
    Noi reguli la penaltiuri! Patru lucruri pe care portarii nu pot să le mai facă
    Ce meciuri sunt transmise la TV în weekend

    © 2023. All rights reserved by Tackle.ro.
    Site driblat cu de RBPixel