Așa cum v-am obișnuit (sperăm), dezbatem toate meciurile din etapa de Premier League care tocmai s-a încheiat. Începem cu:
- Manchester United vs Leicester 4-1
- Sunderland – Crystal Palace 2-3
- Liverpool – Hull 5-1
- Middlesbrough vs Tottenham 1-2
- Stoke – West Brom 1-1
Manchester United vs Leicester 4-1 (Vlad Bogos)
Manchester United (4-2-3-1): De Gea – Valencia, Smalling (c), Bailly, Blind – Pogba, Herrera – Rashford (83′, Rooney), Mata (87′, Young), Lingard (78′, Carrick) -Ibrahimovic.
Leicester (4-4-2): Zieler – Simpson, Huth, Morgan (c), Fuchs -Mahrez (46′, King), Drinkwater, Amartey, Albrighton (62′, Schlupp) – Slimani, Vardy (46′, Demaray Gray).
Goluri: Smalling (22′, pasator Blind, din corner), Mata (37′, pasator Lingard), Rashford (40′, pasator Mata), Pogba (42′, pasator Blind, din corner) – Demaray Gray (59′, pasator Amartey).
În deschiderea rundei din weekend am avut prima surpriză, încă înainte de fluerul de start: Wayne Rooney rămâne pe banca lui United, iar Mata intră din primul minut. A urmat un meci neașteptat de deschis, cu o intensitate tipică pentru Premier League și multe faze de poartă. Deschiderea de scor se produce după un corner la care Huth și Slimani sar cu Smalling, dar mingea centrată de Blind vine pefect pentru lovitura de cap a căpitanului diavolilor, care lovește sec, din 5 metri. Aveau să urmeze alte trei goluri în următoarele 20 de minute, însă al doilea, cel al lui Mata, a arătat că Mourinho nu pregătește o echipă care să parcheze autobuzul în poartă, ci încearcă să reinventeze spectacol pe Old Trafford. Triunghiul Pogba – Lingard – Mata e genul de fază pe care fanii diavolilor o văd când privesc jocul vecinilor „gălăgioși” de la City, iar Ander Herrera în rol de coordonator nu cred că va mai lipsi curând din echipa de bază.
Prima surpriză a etapei a fost cât de bine poate juca Manchester United. De pe bancă, Rooney aplaudă zâmbind jocul rapid și ucigător pe care United îl face fără căpitanul său. Se va reinventa „bătrânul” Wayne, care și-a jucat jumătate din viață în Premier League, până la 30 de ani? E timpul să meargă mai departe? Probabil că vom afla până la finalul acestui sezon.
United pur și simplu n-a avut opoziție în prima repriză, iar Leicester a încercat să recupereze ceva în partea a doua, când meciul era deja decis. Gray dă un gol superb, pentru că Slimani și Albrighton stau pe loc, așteptând, pur și simplu nu are cu cine combina și decide să tragă. O face imprabil, De Gea se întinde, dar n-are nicio șansă. Din 6 șuturi pe spațiul porții, diavolilor le-au ieșit 4 goluri, pentru Leicester rata de conversie e însă doar 25% și Ranieri simte că gloria din Mai se risipește. Vulpile speră la o primăvară europeană, în campionat vor termina la mijloc.
Sunderland – Crystal Palace 2-3 (Alex Carnaru)
Sunderland (4-3-3): Pickford – van Aanholt, Djilobodji, Manquillo, Kone – Cattermole (86′ McNair), Ndong, Kirchoff – Pienaar (15′ Watmore), Januzaj (85′ Anichebe), Defoe.
Crystal Palace (4-5-1): Mandanda – Ward, Tomkins, Delaney, Kelly (Fryers 75′) – McArthur, Ledley – Puncheon (90′ Lee), Cabaye (Wickham 73′), Townsend – Benteke.
Goluri: Defoe (39′, 60′) – Ledley (62′, pasator McArthur), McArthur (76′, pasator Fryers), Benteke (90+4′, pasator Lee)
Lanterna roșie a EPL a primit vizita celor de la Crystal Palace, echipă ce venea cu moralul ridicat în urma a două victorii consecutive. Gazdele nu aveau de partea lor nici statistica – se pare că nu au mai câștigat în august și septembrie din 2012. La Sunderland s-a întors van Aanholt după episodul ciudat cu raportul cardiologic de săptămâna trecută.
Meciul a avut două părți delimitate de performanțele contrastante ale celor două echipe. Prima parte a fost adjudecată de Sunderland prin Defoe, care a înscris în minutele 38 și 60 și a ajuns la 4 goluri în 6 etape. Scorul a fost deschis în urma unei pase greșită inexplicabil de Ledley care a trimis mingea înapoi, peste propria defensivă și în calea lui Defoe. Acesta a rămas singur cu Mandanda și a marcat printr-un șut la colțul scurt. În afară de gol, prima repriză a mai fost marcată în minutul 15 de schimbarea lui Pienaar (accidentat) cu Watmore. Golul doi pentru Sunderland a venit în urma unui contraatac pornit de fundașul Manquillo. Acesta i-a pasat lui Defoe iar șutul acestuia a fost respins de Mandanda în afara careului. Mingea a revenit apoi rapid la Defoe care nu a mai ratat a doua șansă.
Imediat după cel de-al doilea gol al lui Sunderland, Ledley își ia revanșa și înscrie cu un șut din afara careului, deviat de van Aanholt, iar Palace preia inițiativa în meci, cu 30 de minute rămase de jucat. În minutul 75, nou intratul Fryers centrează la prima lui acțiune iar McArthur marchează cu capul pentru 2-2. Alan Pardew forțează victoria, iar în ultimul minut al prelungirilor Lee intră în locul lui Puncheon și centrează pentru golul lui Benteke.
La interviul de după meci Moyes a evidențiat lipsa de responsabilitate a jucătorilor săi, în special la al treilea gol. Cu toate astea, la o analiză mai atentă a fazelor fixe, se observă că elevii săi nu sunt organizați, ceea ce înseamnă că fazele nu sunt lucrate la antrenament. Sunderland rămâne cu un punct și golaveraj -7 după 6 etape, pe când Palace încheie etapa pe locul 7, cu 3 victorii, 1 egal și 2 înfrângeri.
Liverpool – Hull 5-1 (Corin Preda)
Liverpool (4-2-3-1): Karius – Clyne, Matip, Klavan, Milner – Henderson (c) (74′ Can), Wijnaldum – Lallana (69′ Sturridge), Coutinho (74′ Grujic), Mane – Firmino.
Hull (4-4-2): Marshall – Robertson, Davies, Livermore, Elmohamady – Snodgrass, Clucas, Huddlestone (46′ Maguire), Mason (73′ Henriksen) – Diomande (33′, Meyler), Hernandez.
Goluri: Lallana (17′, pasator Coutinho), Milner (30′, din penalty; 71′, din penalty scos de Sturridge), Mane (36′, pasator Lallana), Coutinho (52′, pasator Lallana) – D Meyler (51′, Maguire)
Lallana, omul meciului, la al treilea gol al sezonului.
Liverpool reușeste un nou meci spectaculos pe Anfield, în fața a peste 53.000 de fani, după 4-1 cu Leicester, un meci simplu, poate și prin prisma eliminării timpurii a lui Elmohamady. Debutul portarului Karius și faptul că Jurgen Klopp spune că nu este mulțumit de a doua repriză, în condițiile unui 5-1 fără dubii, sunt aspectele care mi-au atras atenția în mod special.
Meciul începe cu ratarea lui Matip(6′) și mingea scoasă de Elmohamady, iar Lallana reușește să deschida scorul dupa o fază creeată de Coutinho. Milner transformă fără emoții penalty-ul acordat după hențul din care e eliminat Emohamady, și meciul e decis după jumătate de oră de joc. Avea să fie 3-0 la pauză după reușita lui Mane, într-o repriză dominată clar de Liverpool, în timp ce Hull nu trage nici macar un șut pe spațiul porții.
Gazdele au continuat galopul din primul act, atacând, însă Hull reușeste să marcheze prin Meyler, după un corner. Nu a fost timp nici măcar să ne gândim la o revenire, pentru că, în câteva secunde Coutinho reface diferența de 3 goluri, cu un șut excepțional de la distanță. Mai erau 20 de minute, când Lallana este înlocuit cu Sturridge, care reușește să scoată al doilea penalty al meciului, transformat în același stil sigur de Milner.
A fost o zi de naștere neplăcută pentru Mike Phelan (54 de ani), care a marcat cea mai dură înfrângere pentru Hull din martie 2010. De cealaltă parte, Klopp reușește sa-și pună amprenta pe jocul lui Liverpool, facând spectacol meci de meci pe Anfield.
Middlesbrough vs Tottenham 1-2 (Alex Carnaru)
Middlesbrough (4-4-2): Valdes – Friend (c), Gibson, Chambers, Barragan – Clayton (82′ Forshaw), de Roon – Downing, Ramirez (Traore 59′), Stuani – Negredo (Rhodes 59′).
Tottenham (4-2-3-1): Lloris (c) – Walker, Alderweireld, Verthongen, Davies – Eriksen (Nkoudou ’90), Wanyama, Alli – Sissoko(Lamela 70′), Janssen (86′ Winks), Son.
Goluri: Gibson (65′, pasator Downing) – Son (7′, pasator Jansenn; 23′)
Înaintea acestui meci, Tottenham a primit doar 2 goluri în primele 5 meciuri ale acestui sezon. Din echipele de start care s-au întâlnit la ultimul Boro vs Tottenham (în 2008), doar Downing mai joacă la același club (după peripluri la Villa, West Ham și Liverpool). Tottenham a jucat același fotbal atractiv din ultimele etape, cu pase rapide și jucători ofensivi activi – în special Son și Janssen. Ultimul mai are de acumulat la capitolul încredere și realizări, dar pare că este deja integrat în echipă. Dovada a stat primul gol, la care a combinat bine cu Son la marginea careului, înainte ca sud-coreeanul să dribleze și apoi să deschidă scorul printr-un șut la colțul scurt. Tot Son a marcat și cel de-al doilea gol, de data aceasta fără aportul coechipierilor. Era minutul 23 când atacantul celor de la Tottenham a insistat pe partea stângă la o minge bâlbâită de defensiva lui Boro pe care apoi a trimis-o imparabil, din marginea careului, în colțul lung al porții lui Valdes.
Spurs au mai avut șanse, create în principal de lipsa de concentrare în defensivă a gazdelor, iar Karanka a încercat să forțeze în ofensivă prin introducerea lui și Rhodes și Traore. Cu toate acestea scorul a rămas intact până în minutul 65, când Boro a primit o lovitură liberă pe partea stângă , iar centrarea veteranului Downing a fost preluată în plasă de Gibson. Statistica meciului ne confirmă ce s-a văzut pe teren – 6 șuturi ale lui Boro versus 19 ale lui Tottenham, care au cel mai bun start de sezon din ultimii 51 de ani și continuă parcursul bun și fără înfrângere, momentan fără Kane. Boro, în schimb, e la a treilea eșec consecutiv și se află, pentur moment, pe locul 15.
Stoke – West Brom 1-1 (Robert Rus)
Stoke (4-3-3): Grant – Johnson, Shawcross, Martins Indi, Pieters – Cameron, Allen (86′ Adam), Whelan – Arnautovic, Bony (61′ Crouch), Shaqiri (88′ Diouf).
West Brom (4-4-1-1): Foster – Dawson, McAuley, Evans, Nyom – Phillips (88′ Leko), Fletcher, Yacob (78′ Morrison), McClean (77; Robson-Kanu) – Chadli – Rondon.
Goluri: Allen (73′) – Rondon (90+1′, pasator Leko)
Salomon Rondon a marcat un gol în minutele de prelungire, Albion salvând o remiză împotriva lui Stoke City, la al 1000-lea meci oficial, ca manager, din cariera lui Tony Pulis.
Prima repriză a fost una echilibrată cu câteva jumătăți de ocazie de ambele părți, iar cea mai mare șansă le-a aparținut gazdelor, la un lob din careu al lui Glen Johnson, scos de Dawson de pe linia porții cu capul.
A doua parte s-a desfășurat sub aceleași coordonate: luptă la mijlocul terenului, cu o ușoară dominare a gazdelor. Stoke avea să deschidă scorul la mijlocul reprizei secunde când centrarea lui Shaqiri din flancul drept a fost respinsă de Jonny Evans in centrul careului, de unde Joe Allen a trimis mingea în poartă. După golul marcat, Stoke s-a retras în defensivă, iar West Brom a avut prima ocazie serioasă abia în minutul 77, lovitura de cap a lui McClean fiind cu greu respinsă de Grant.
Golul egalizator a venit în primul minut de prelungiri, când Rondon a trimis o lovitură de cap excelent plasată de la colțul scurt, în urma unui corner executat de nou intratul Leko. De menționat că acest corner a venit ca un cadou în urma unei neînțelegeri între Martins Indi și portarul Grant, fundașul olandez trimițând afară o minge ce ar fi fost prinsă de portarul lui Stoke.
Pentru Stoke a fost al șaisprezecelea meci consecutiv, în Premier League, în care primesc gol, ultima partidă în care au avut un ”clean sheet” fiind o victorie cu 1-0 în martie contra lui Newcastle. În continuare aceștia vor avea o deplasare extrem de grea pe Old Trafford, meci ce se va juca pe 2 octombrie, pe când West Brom va avea o altă deplasare pe terenul ultimei clasate Sunderland (sâmbătă 1 octombrie, ora 17:00), formație contra în fața căreia nu a primit gol în ultimele 3 jocuri oficiale.
În partea a doua a analizei noastre de etapă vom trata celelate cinci partide din etapa a șasea, inclusiv derby-ul londonez Arsenal vs Chelsea:
- Bournemouth – Everton 1-0
- Swansea – Manchester City 1-3
- Arsenal – Chelsea 3-0
- West Ham United – Southampton 0-3
- Burnley – Watford 2-0
Clasamentul Premier League, actualizat după etapa din weekend.
Articol coordonat și editat de Vlad Bogos.
Un comentariu la “Rezumatul etapei 6 din Premier League (I)”
[…] analiza noastră de etapă (a cărei primă parte o puteți citi aici) […]
Comments are closed.