EDITORIAL: Naționala lui Rădoi și povestea mărului frumos, dar viermănos

Mirel Rădoi a debutat pe banca Naționalei României de fotbal împotriva Irlandei de Nord, și la fel cum scriam și când acesta reușea performanțe deosebite cu naționala U21 așa pot spune și acum că amprenta sa a fost vizibilă asupra jocului Tricolorilor. După un 1-1 cu nord-irlandezii, cu un gol marcat de George Pușcaș pentru ai noștri, vreau să scot în evidență plusurile evidente aduse de Rădoi, în comparație cu precedenții selecționeri.

Atitudine pozitivă

La fel ca și la naționala U21, unde Mirel Rădoi le-a impregnat tinerilor tricolori curajul de a se bate de la egal la egal cu fotbaliști precum cei ai Franței, Angliei sau Germaniei, așa am observat și acum o dezinvoltură prezentă în jocul naționalei. Din formula de start am putut observa intenția ofensivă a lui Rădoi și cum a încercat să redea statutul de favorită unei naționale ce, cândva era de temut în Europa.

Lumea fotbalului românesc se învârte în jurul clișeului precum că „fotbalul a evoluat și echipe mici nu mai există”, dar totuși galezii, austriecii sau alte naționale cu un campionat asemănător Ligii 1 reușesc performanțe notabile împotriva „echipelor mici”. Iar asta se întâmplă pentru că mentalitatea lor a fost una pozitivă, în timp ce noi am ajuns să ne temem și de echipe precum Irlanda de Nord, Islanda, Muntenegru, etc. Acest lucru pare să fi dispărut, cel puțin în seara aceasta. O concluzie ce poate fi pripită asta și pentru că am văzut un meci ce a fost dominat de la cap până la coadă de către ai noștrii, asta și datorită eliminării atacantului lui Hull, Josh Magennis în minutul 39.

Renunțarea la „Scoate-o în bandă și dăi centrare”

Un alt clișeu românesc, indiferent de adversar, este de a „scoate mingea la benzi”. Prin sistemul ales de Mirel, 4-3-1-2, mingea n-a mai fost scoasă la bandă. Consider asta ca fiind o pregătire a meciului bună și mai ales inteligentă, pentru că a scoate mingea la bandă într-o partidă împotriva unor fundași centrali ce au la baza duelurile aeriene, reprezenta o sinucidere ofensivă de ordin tactic.

Motivarea jucătorilor

Personal, datorită puterii de convingere și a capacității sale de motivație a lui Rădoi, am descoperit câțiva fotbaliști ce nu îi vedeam în stare de așa prestații. Primul care-mi vine în minte este Denis Alibec. Integralist fiind, Denis a ratat cele mai mari ocazii probabil ale naționalei în acest meci, dar efortul depus și dăruirea sa amintesc de Denis Alibec din perioada Marius Șumudică la Astra.

Un alt remarcat a fost Hanca, care în acest sistem unde flancurile pot deveni mai expuse în lipsa unui mijlocaș lateral, „polonezul” de pe dreapta a reușit să acopere toată banda și să dea siguranță echipei. Maxim, o altă surpriză plăcută. Se vede cu ochiul liber că Maxim este genul de jucător care se simte bine pe teren în momentul în care acesta începe să-și pună talentul în practică. Primește încrederea necesară, dar și motivația de a juca fotbal din plăcere, astfel ne-a încântat ochiul cu diferite artificii tehnice.

Corectitudinea lui Rădoi

Mirel Rădoi este printre puțini antrenori de la noi care are curajul să fie corect, iar acest lucru nu poate duce decât la o evoluție. A evitat să invoce ghinionul acest etern balast ce atârnă asupra noastra, dar și cel mai des servit la conferințe de către antrenorii români. Selecționerul însă a declarat că printre principalele motive pentru care în seara asta ne-am ales cu doar 1 punct, a fost reprezentat de relaxarea jucătorilor. O corectitudine față de el însuși, dar și față de noi, microbiștii români care am văzut acest film de mai multe ori în trecut, vezi Muntenegru, Norvegia, etc.

Dacă ar fi să ne axam și pe lucrurile negative, consider că singurul lucru unde Rădoi ar trebui să lucreze ar fi renunțarea la anumiți fotbaliști din jumătatea inferioară a echipei. Compartimentul defensiv pare să fie acea parte viermănoasă a unui măr ce în partea de exterior, în compartimentul ofensiv, a arătat foarte bine. Atacul nostru a arătat foarte bine, deși nord-irlandezii s-au apărat supranumeric, am reușit să ne creăm ocazii și să dominăm. Dacă vorbim despre compartimentul defensiv, la singura fază periculoasă în repriza a doua vedem un haos total, unde fotbaliști precum Chiricheș, Toșca, Tătărușanu, Grigore sau Nistor ar trebui să lase locul generațiilor mai tinere pentru că cei enumerați și-au demonstrat valoarea de-a lungul campaniilor de calificare.

Per total seara aceasta este una tristă, dar această tristețe pare să fie spartă de speranțele pentru viitor. Un viitor al unei naționale îngropate de-a lungul timpului de clișee și de aceste tertipuri de evitare a responsabilității selecționerilor de până acum după eșecuri ce au dust fotbalul românesc în abisul zilelor curente.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.