Etapa 17 din Premier League s-a încheiat aseară, iar redacția Tackle.ro analizează etapa prin tradiționalele Plusuri și Minusuri.

Plusuri și minusuri etapa 17 din Premier League

 

Brentford – Tottenham 2-2 (Janelt, Toney / Kane, Hojbjerg)

+ Dejan Kulusevski. Fotbalistul suedez al anului 2022 a dat semne că și-a revenit pe deplin după perioada de accidentare îndelungată din toamnă și a arătat că e același jucător creativ care vine cu o doză de imprevizibiltate în atacurile lui Tottenham. „Kulu” a fost integralist cu Brentford și a fost jucătorul care a creat faza de la golul egalizator.

– Antonio Conte. Nu e prima dată când italianul apare în rubrica noastră la capitolul Minusuri. La fel ca în precedentele etape, Spurs a dat senzația din nou că a pierdut controlul meciului în prima repriză, când pressing-ul lui Brentford le-a pus probleme serioase celor din defensivă. A fost al șasea partidă consecutivă în Premier League când adversarul lui Tottenham deschide scorul în meci, trupa lui Antonio Conte dând senzația că are nevoie să primească gol pentru a tura motoarele la capacitate maximă. (Alex Avram)

 

Crystal Palace – Fulham 0-3 (Reid, Ream, Mitrovic)

+ Fulham și americanii. Clubul alintat cândva „Fulhamerica” are o afinitate pentru jucătorii din Statele Unite. Cu mai mult de un deceniu în urmă, Brian McBride era unul din jucătorii cei mai iubiți pe Craven Cottage, iar mai târziu Clint Dempsey devenise un adevărat fan-favorite. În prezent, legăturile lui Fulham cu fotbalul din America au rămas la fel de strânse. Antoinee Robinson e titularul din banda stângă a apărării, în timp ce banderola de căpitan e purtată de un alt jucător american, Tim Ream. Acesta a marcat de Boxing Day primul său gol în tricoul lui Fulham.

– Mitchell & Tomkins. Gesturile imprudente ale celor doi apărători ai lui Crystal Palace au făcut ca Vulturii să evolueze în 9 oameni mai mult de jumătate de oră împotriva lui Fulham. Conduși cu 1-0, cu doi oameni în minus, băieții lui Patrick Vieira au fost neputincioși în fața unui Mitrovic cu poftă de joc. (Alex Avram)

 

Everton – Wolves 1-2 (Mina / Podence, Air Nouri)

+ Julen Lopetegui. Spaniolul debutează în Premier League cu Wolves și reușește să obțină trei puncte extrem de importante într-un duel direct cu o potențială adversară din lupta pentru evitarea retrogradării. Wolves urcă de pe ultimul loc până pe 18 și se poate bucura (pentru moment) de un rezultat smuls la ultima fază, visul oricărui scenarist.

– Frank Lampard. Pauza ar fi trebuit să fie un sfetnic bun pentru Lampard și Everton. Înfrângerea din ultimul minut al unui meci în care chiar ei ar fi fost mai îndreptățiți se spre la victorie va durea. Everton are trei înfrângeri la rând în Premier League, a fost eliminată din Cupa Ligii și urmează meciuri cu Manchester City, Brighton și Manchester United (în Cupă). Lampard ar putea să nu prindă luna februarie în Liverpool. (Dan Dracea)

 

Leicester – Newcastle 0-3 (Wood, Almiron, Joelinton)

+ Eddie Howe. A câștigat, categoric,  într-o deplasare pe terenul unei echipe cu care s-ar fi așteptat să se bată Newcastle pentru Best of the Rest, fără cei mai buni doi atacanți ai echipei. Culmea, ascensiunea lui Newcastle are un singur precedent în istoria Premier League, chiar în povestea celor de la Leicester, care au luat titlul din 2016 după ce evitaseră, cu greu, retrogradarea din 2015. Howe a preluat-o pe Newcastle de pe ultimul loc din campionat și, un an mai târziu, termină anul pe podium.


– Structura lotului lui Leicester. Când ai doi fundași centrali (decenți) de meserie pe banca de rezerve și preferi să joci cu Amartey, care a învățat acest rol doar în ultimul an, ceva e putred pe King Power Stadium. Cel mai bun închizător? Tot pe bancă (Ndidi) și toți atacanții care nu au fost titulari au intrat pe teren în repriza a doua, când meciul fusese deja pierdut, de prin minutul 30. Brendan Rodgers este, în continuare, managerul echipei și absolut nimic nu s-a schimbat dinaintea pauzei cauzate de Mondial. Leicester a avut mingea și nu a putut face nimic cu ea, așa că ne întrebăm dacă nu cumva seria de victorii din octombrie și noiembrie a fost cântecul de lebădă al galezului de pe banca Vulpilor? (Vlad Bogos)

 

Southampton – Brighton 1-3 (Ward-Prowse / Lallana, Perraud autogol, March)

+ Solly March. Brighton e singura „intrusă” alături de Big 7 în clasament, iar victoria cu Southampton e remarcabilă prin faptul că echipa din sudul Angliei a fost eficientă în fața porții, ceva ce de obicei nu-i stă în fire. Cu jocul deja cunoscut de posesie al lui Roberto De Zerbi, Brighton a marcat de trei ori din mâna de faze periculoase create, iar March a fost de departe omul meciului, cu un gol spectaculos marcat și o centrare decisivă la prima reușită.

– Apărarea lui Southampton. Motivul principal pentru care Brighton nu a avut de „tras” mai tare în acest meci a fost apărarea gazdelor, care a fost la un nivel slab. Noul antrenor, Nathan Jones, are multe de rezolvat dacă dorește să îi mențină pe „Sfinți” în Premier League, iar jocul defensiv este prima prioritate. Gavin Bazunu trebuie inclus aici după ce a gafat considerabil la primul gol al meciului. (Dan Dracea)

 

Aston Villa – Liverpool 1-3 (Watkins / Salah, Van Dijk, Bajetic)

+ Mohamed Salah. A fost unul dintre jucătorii emblematici ai Premier League care au dezamăgit în prima parte a sezonului, dar pauza s-ar putea să-i fi priit lui Salah. A marcat, a pasat decisiv, s-a aflat în mijlocul unei multitudini de ocazii create de Liverpool și există toate șansele ca punctele FPL să curgă în dreptul egipteanului de acum.

– Finalizările lui Aston Villa. Meciul a fost foarte deschis și, chiar dacă s-au marcat patru goluri, scorul putea fi mai mare de ambele părți. Villa a avut aproape la fel de multe șanse bune de a marca precum Liverpool, însă finalizările jucătorilor au lăsat de dorit. Nu de puține ori un contact mai bun cu mingea putea aduce golul pentru gazde. (Dan Dracea)

 

Arsenal – West Ham 3-1 (Benrahma /  Saka, Martinelli, Nketiah)

+ Arsene Wenger. Din 2018 de când s-a despărțit de Arsenal, Le Professeur n-a dorit să mai vină la un meci de-al lui Arsenal. Fie că pe bancă erau Unai Emery, Freddie Ljungberg sau Mikel Arteta, Wenger a spus mereu că nu dorește ca prezența sa în tribune să aducă o neliniște și un plus de presiune pentru cel de pe banca Tunarilor. Cu Arsenal la 5 puncte avans în fruntea clasamentului și cu un meci acasă de Boxing Day, Arsene a simțit că e contextul perfect pentru a reveni pe Emirates, iar fanii l-au primit așa cum se cuvine.

– David Moyes. A fost a patra înfrângere consecutivă pentru West Ham, care se situează la doar un punct deasupra liniei de retrogradare, echipa având doar 13 goluri marcate în 16 partide. Încetul cu încetul, timpul se scurge pentru David Moyes, care are nevoie nu doar de puncte, ci și să-și facă echipa să practice un fotbal mai bun și mai curajos decât jocul defensiv-reactiv arătat sâmbătă seară pe Emirates. (Alex Avram)

 

Chelsea – Bournemouth 2-0 (Havertz, Mount)

+ Thiago Silva. Încă din minutul 5, Thiago Silva șchiopăta pe teren în meciul cu Bournemouth. La 38 de ani, la al 14 sezon într-un campionat de top din Europa, brazilianul a rezistat până la ultimul fluier și a fost de neclintit în centrul defensivei lui Potter. Ce are Chelsea în Thiago Silva nu se poate cumpăra…

 – Lipsa unui plan la Bournemouth. Echipa care și-a depășit constant condiția, de la începutul sezonului din Anglia și a cărei parcurs a fost ”umbrit” doar de stagiunea excepțională pe care o face liderul Arsenal, nu a părut să aibă vreun plan pentru a obține ceva pe Stamford Bridge. Nicio secundă nu s-a pus problema ca Bournemouth să nu iasă învinsă de pe teren, chiar dacă a avut câteva șuturi pe poarta lui Kepa (niciunul periculos). Moore a fost ținut pe teren 85 de minute, deși nu a existat decât pe foaia de joc și doar greșelile de arbitraj au limitat proporția scorului într-o seară în care Chelsea nu a strălucit. (Vlad Bogos)

 

Manchester United- Nottingham Forest 3-0 (Rashford, Martial, Fred)

+ Erik Ten Hag. Deși adversarul a fost unul modest, nu putem să nu observăm că Manchester United, cu Luke Shaw (excelent!) pe post de fundaș central pentru prima oară în carieră și cu Anthony aproape inexistent, a jucat excelent. Schimbările de poziții frecvente ale jucătorilor de atac au năucit adversarul, Casemiro a fost impecabil, iar forma lui Marcus Rashford ne aduce aminte de ce englezul poartă numărul 10 pentru Diavoli. Erik Ten Hag a reușit să facă un grup de jucători (dintre care jumătate adunați în ultimele două ferestre de transferuri) să joace colectiv cu plăcere, cu doi playmakeri pe teren care au putut să joace roluri foarte diferite. United s-a legat, adversarii mai puternici din meciurile care urmează vor arăta asta și mai bine decât Nottingham Forest.

 – Nottingham Forest. A plouat abundent pe Old Trafford, iar Forest a fost mai plouată ca oricând. Cele câteva sclipiri ale lui Ryan Yates, care a fost aproape să marcheze de două ori, nu pot ascunde lipsa de coeziune și incapacitatea de a reacționa a Pădurarilor. Dacă această echipă a fost capabilă, în urmă cu doar două luni, să câștige un meci cu Liverpool, Ce va fi în ianuarie? Numai Marinakis poate ști. (Vlad Bogos)

 

Leeds – Man City (Struijk / Rodri, Haaland x2)

+ Jack Grealish. Erling Haaland va fi prezent în toate titlurile de articole după reușitele care l-au dus la cota de 20 de goluri în acest sezon, dar remarcatul serii a fost Jack Grealish. Englezul a avut o primă rerpriză nereușită, cu ratări și greșeli, iar mulți fotbaliști n-ar mai fi reușit să se redreseze în același meci după o astfel de prestație. După pauză, Grealish a făcut una din cele mai bune sale reprize în tricoul Cetățenilor. Grealish a oferit două assist-uri pentru Haaland și a fost prezent la finalizare cât și activ la construcție sau în pressing-ul făcut de Cetățeni.

– Robin Koch. A fost dificil pentru Leeds în fața unui adversar net superior, dar Albii puteau rămâne cât mai mult „în meci” dacă nu-și turnau singuri plumb în ghete, prin greșeala fundașilor centrali de la golul doi al Cetățenilor. Nesincronizarea lui Robin Koch cu Liam Cooper, colegul din centrul apărării lui Leeds, a făcut ca City să-și dubleze avantajul pe tabelă și să închidă socotelile partidei. (Alex Avram)

Următoarea etapă din Premier League începe pe 30 decembrie și fotbalul din Anglia continuă, zi de zi, până pe 5 ianuarie (când vom vedea Chelsea vs Manchester City!), pentru că etapele 18 și 19 nu vor avea nicio zi de pauză între ele!

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *