La Squadra. Belgia – Italia 1-2

Articolul hotărât al substantivului ”squadra” din limba italiană, se folosește atunci când se face referire la echipa națională de fotbal a Italiei născută la turneul final de fotbal EURO 2020. Așadar, ”La Squadra” s-a născut în seara de 2 Iulie 2021 la München, la capătul partidei câștigate de echipa din peninsulă cu scorul de 1-2 în fața uneia din marile favorite ale competiției, Belgia. Testul cel mare al acestei generații a fotbalului italian a fost trecut cu brio de băieții lui Roberto Mancini. Nimeni și nimic nu a părut că le poate fura italienilor gloria acestei nopți magice.

Repetiție pentru gol și îngeri păzitori

Misterul tacticii lui Mancini s-a elucidat foarte rapid. Alegerea pe care acesta a trebuit să o facă între opțiunile de a întoarce echipa națională în timp și a confirma o schimbare către un joc ofensiv entuziasmant, a fost făcută în favoarea celei din urmă opțiuni. În consecință, jocul a început tare și încă din minutul 14 ne-a adus un prim gol. Bonucci marca la o centrare venită de pe partea dreaptă, din adâncime, iar toți fanii Italiei săreau de pe scaune și celebrau acest gol. Pentru ca după vreun minut bun, echipa de asistență video a arbitrului să semnalizeze anularea golului pe motiv de offside. Bun, am strigat degeaba.

Bonucci offisde goal
Bonucci marchează, dar golul este anulat corect

 

Cadrele video ale televiziunii insistă asupra starurilor Belgiei, care trebuie să se trezească și să creeze pericol la poarta adversă. Kevin De Bruyne zvâcnește puternic, în marginea careului italian. Șutul său ar fi fost gol în 9 din 10 cazuri – sau mai bine zis în fața a 9 din 10 portari de la acest EURO. Nu și în fața lui Gianluigi Donnarumma, această deja legendă din poarta Italiei, acest înger păzitor din ultima linie de apărare a Italiei, atunci când toți ceilalți sunt depășiți. Se întinde la maxim și deviază traiectoria mingii dinspre plasa porții sale. La fel se întinde și la contra-atacul instrumentat de același De Bruyne, la capătul căruia Romelu Lukaku plasează bine mingea pe colțul lung.

Immobile absent

În general pentru Ciro Immobile meciul a fost unul dintr-un univers cumva paralel. Părea că deși era prezent fizic pe teren, realitatea partidei îl eluda în mod constant. Atât spiritul echipei sale părea să îi lipsească, cât și propriile abilități. Forma sa la acest turneu final a fost în continuă scădere de la meciul superb pe care l-a făcut în fața Turciei. Cu atât mai impresionant este însă ce a realizat echipa sa, în condițiile în care el practic nu a adus aproape nici un aport pozitiv echipei sale.

În minutul 30 a reușit însă să iasă în evidență printr-un gest care l-a transformat într-un meme viral pe internet azi-noapte. La un duel pentru minge din careul belgian, căpitanul belgian Jan Verthongen a ridicat talpa și este posibil să îl fi faultat pe Immobile în careu, acesta căzând teatral și invocând acordarea loviturii de pedeapsă, spre disperarea gesticulată disprețuitor de Thomas Vermaelen. Ar fi poate cel mai bun exemplu al notei discordante dintre ce a arătat Italia și ce a arătat Immobile în acest meci, colegii lui continuând neperturbați faza pe lângă colegul lor căzut în ”agonie”, și marcând primul gol al partidei.

Barella Immobile
Barella șutează pentru 1-0 în timp ce Immobile se dă lovit

 

Italia a continuat să atace, să joace deschis, și într-un moment poate de lipsă de concentrare a apărătorilor belgieni, Insigne a profitat de lipsa unui adversar care să îl atace în poziție ideală și a demonstrat de ce e numărul 10 al Italiei, și de ce nu e o idee bună să nu îl presezi când are poziție de șut. La nici un minut de la reluare, Jeremy Doku, viitorul super-star al Belgiei, a făcut ravagii în flancul apărat de Giovani di Lorenzo și a provocat faultul acestuia din urmă în careu. Penalty transformat fără probleme de Lukaku și Belgia intra înapoi în meci chiar înainte de pauză.

Lipsa de fermitate a lui Lukaku și drama lui Spinazzola

După pauză perioadele de dominare au alternat, însă Belgia a fost mai periculoasă. Leonardo Spinazzola a fost îngerul de rezervă al Italiei în lupta cu dracii de Lukaku și De Bruyne, atunci când Donnarumma a fost depășit. Este adevărat că și finalizarea lui Lukaku din poziție ideală a lăsat de dorit, la fel cum și mai târziu cu mingea pe cap la 2 m de poartă, nu a reușit să împingă mingea în plasă. Bucuria entuziasmantă a italienilor după intervențiile din defensivă în care au scăpat la limită de gol aduce aminte de Internazionale Milano din 2010 cu Jose Mourinho pe bancă. De atunci nu am mai văzut o echipă așa dăruită, unită și cu spirit de sacrificiu.

Italy defending celebration
Bucuria italienilor la intervențiile din apărare

 

Din păcate pentru Italia a venit și un moment dramatic în minutul 76, când Spinazzola, unul din cei mai importanți eroi ai Italiei de la acest turneu, votat de fani omul meciului cu Belgia, se prăbușește în lacrimi după ce o alunecare ghinionistă îi provoacă cel mai probabil o ruptură musculară. Din acel moment însă, Italia a reușit să închidă jocul și să conserve avantajul avut pe tabelă, fazele periculoase de poartă lipsind cu desăvârșire în finalul partidei, în ciuda unui efort susținut al Belgiei de a se menține în atac. Italia a demonstrat că are un răspuns pentru orice situație, dar vom vedea cât de mult va lipsi Spinazzola echipei în faza de construcție a atacurilor, unde a fost instrumental până acum.

Iureșul defensiv – secretul schimbării

Giorgio Chiellini a revenit pe teren după ce a lipsit aproape 3 meciuri întregi pentru italieni. Colaborând în centrul apărării cu Leonardo Bonucci, coleg și la echipa de club, Chiellini a blocat cu multă îndemânare culoarele de atac ale belgienilor. Însă cheia jocului a fost ceea ce nu pot descrie decât drept un adevărat iureș defensiv al italienilor. Dacă ne gândim la tactica de gegen-press promovată și perfecționată de nemți în deceniul trecut, ei bine italienii, maeștrii tradiționali ai tacticii, au dus această tactică la nivelul următor.

Atât analiștii televiziunilor germane, cât și cei austrieci, nu au putut să nu remarce felul în care italienii sufocă orice încercare de atac sau contra-atac a adversarului, prin atacarea neîntârziată a liniei defensive adverse în număr mare și blocarea culoarelor. Cu Turcia în grupe, nu îi lăsau pe ieniceri nici să treacă de linia de mijloc a terenului. Belgia a avut noroc cu clasa lui De Bruyne care se mișca foarte abil între liniile adverse, și Jeremy Doku, un dribleur desăvârșit cu un echilibru corporal demn de un super-star mondial.

Energia nebănuită a unui grup

Diferența dintre italieni și germani în aplicarea tacticii de gegen-press este incredibila dăruire cu care italienii execută acest plan. Tactica de gegen-press este una extrem de dificil de pus în aplicare din punct de vedere fizic, fiind vorba de un efort foarte mare. Nemții fac asta din principiu, dar italienii deobicei joacă un fotbal economicos. Statistica ce demonstrează acesată dăruire și acest efort supra-uman al italienilor la capătul unui sezon epuizant, este aceea a kilometrilor alergați. Nici o altă echipă de la acest turneu nu a mai reușit atât de constant în meciurile importante să aibă cifrele de efort ale italienilor. Rusia a început tare, dar a terminat benzina până la meciul decisiv cu Danemarca. Nemții au alergat mult în meciul cu francezii dar nu și în celelalte două partide. Italienii au fost singurii care au alergat în mod constant mult la acest turneu.

Dar cum este posibil să realizezi asemenea cifre la capătul sezonului pe care l-am avut? Mai ales cum reușesc italienii acest lucru, când ei sunt renumiți în Europa pentru faptul că nu fac o pregătire fizică la fel de dură ca multe alte națiuni? Secretul intensității peninsularilor își poate găsi explicația din nou în energia care o primești de la un grup cu o unitate și o energie emoțională intensă ca cea a echipei azzurra.

La Squadra. Belgia – Italia 1-2
Bucuria italienilor la final în contrast cu starea belgienilor

 

Dorinel Munteanu explica o dată energia pe care o primești atunci când lupți alături de un grup de oameni pe care îi iubești și cu care te-ai duce și în război. Generația de aur a României a avut niște meciuri fenomenal de intense din punct de vedere fizic la turneul final din America din 1994 unde evoluau pe o căldură sufocantă și călătoreau distanțe mari între locațiile partidelor. România a făcut atunci o optime de finală entuziasmantă în care a eliminat una din favoritele la trofeu, după ce avusese trei partide extrem de epuizante în grupe. Apoi în sferturi a rezistat 120 minute pe teren în fața Suediei, făcând din nou un meci bun la capătul căruia doar o eroare de portar a făcut ca echipa noastră să nu atingă semifinala cu Brazilia.

Această energie nemărginită a grupului italian, emoțiile cu care se hrănesc trupurile urmașilor soldaților romani, îi fac să pară în acest moment invincibili. Se va termina sau nu energia acestora? Rămâne de văzut, însă tactica de gegen-press este un coșmar pentru tiki-taka spaniolă. Vezi Barcelona – Bayern 2-8. Dacă Spania va fi sufocată în același mod în care a fost Belgia, scorul ar putea lua proporții asemănătoare dezastrului catalanilor.

Forzza Italia!

Fani italieni
Fanii Italiei la finalul partidei cu Belgia

 

Dacă ți-a plăcut ce ai citit pe Tackle.ro, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp. Și dacă, la fel ca noi, abia aștepți meciurile de la EURO 2020, trăiește turneul alături de noi aici.

Concursul de pronosticuri Tackle.ro – #EuroTackle

Show CommentsClose Comments

Leave a comment