fbpx

Povestea primului fotbalist brazilian care a jucat în Anglia

Ne aflăm într-o eră în care pe spatele tricourilor de joc ale echipelor din Premier League sunt tipărite zilnic nume precum Gabriel Jesus, Firmino sau Joelinton. Și aceste nume exotice vând mii de tricouri (bine, poate Joelinton nu vinde mii de tricouri dar o să vedeți puțin mai târziu de ce l-am menționat 😉 ), sunt cuvinte cheie în cântecele de pe stadioane și sunt răspunsurile juniorilor când sunt întrebați ce idoli au.

Deși fotbalul brazilian, joga bonito cum ne place să îl alintăm, nu trece prin cea mai prolifică perioadă, încă ne entuziasmăm atunci când echipa favorită semnează cu un jucător din țara lui Pele.

Mai ales dacă fotbalistul vine într-un campionat cunoscut pentru jocul fizic, pentru conservatorismul ridicat la rang de principiu, unde rămâne nepătată bucuria unei lovituri de la colțul terenului, unde un tackle sănătos primește mai multe aplauze ca un dribling strălucit.

Deși fotbalul profesionist englez a început în 1888 iar primul jucător care nu făcea parte din Regatul Marii Britanii ce a evoluat intr-o ligă engleză a fost un german, Max Seeburg, în anul 1908, au trebuit să treacă încă 79 de ani pentru ca inventatorii fotbalului să primească pe tărâm britanic un fotbalist carioca.

Aceasta este povestea primului jucător de fotbal brazilian ce a evoluat într-o ligă din Anglia.

Facem împreună o incursiune în timp și ne întoarcem în vara anului 1987, în Anglia, într-o competiție numită Football League First Division, cunoscută astăzi drept Premier League.

Era un campionat în care Liverpool câștiga titlul la 8 puncte față de Manchester United, un United ce se bucura de primul sezon întreg sub comanda lui Sir Alex Ferguson, iar Chelsea urma să retrogradeze în eșalonul secund.

În luna iunie, marele Ian Rush era cumpărat de Juventus de la Liverpool pentru 3,200,000 lire. Cormoranii iși aduceau înlocuitor pentru Rush, pe Peter Beardsley, de la Newcastle pentru 1,900,00 lire, sumă record în acea perioadă pentru un transfer între două echipe dintr-o ligă engleză. Iar Newcastle transfera pe tărâm englez un fotbalist care a rămas în istorie drept primul brazilian ce a jucat la o echipă dintr-o ligă engleză.

Francisco Ernandi Lima da Silva nu reprezintă nimic în mintea pasionaților de fotbal din ziua de astăzi. Puțin mai cunoscut poate să sune Mirandinha.

Născut pe 2 iulie 1959 la Chaval, Mirandinha a crescut alături de șapte frați și surori, într-o familie în care tatăl câștiga bani prin colectare de sare din apa mării, pe un salariu derizoriu. A debutat ca fotbalist în 1977. Evolua pe postul de atacant și a schimbat 7 echipe de club din Brazilia până în anul 1987, an ce l-a găsit ca jucător al celor de la Palmeiras.


Iar destinul (pentru că alt termen nu cred că s-a inventat pentru următoarele întâmplări) face ca Humberto Silva, un bun prieten al personajului nostru principal, și un fan înrăit al celor de la Palmeiras, să plece într-un schimb universitar în Anglia. Iar gazdă acolo să îi fie Bev Walker, impresarul campionului mondial de Formula 1 din anul 1992, Nigel Mansell, și prieten cu Malcolm MacDonald, fotbalist legendă pentru Newcastle United. ‘Supermac’ este al cincilea cel mai bun marcator din istoria celor de la Newcastle și câștigător al trofeului Golden Boot cu Newcastle în 1975 și cu Arsenal în 1977.

Și ca orice prieten bun, Humberto Silva a început să își laude conaționalul, prezentându-i lui Bev Walker casete VHS și cronici din ziare despre amicul său fotbalist, Mirandinha. Golurile și laudele au ajuns și la MacDonald, care se bucura de o influență mare în cadrul clubului unde scrisese istorie.

Dar pentru că norocul este momentul când pregătirea întâlnește oportunitatea (nu, nu e definiția lui Ianoși ci a unui individ puțin mai cunoscut ca el, Seneca), Mirandinha a primit șansa să se facă chiar el remarcat pe un gazon britanic.

A apărut în atenția englezilor în cadrul Stanley Rous Cup, o competiție între echipe naționale desfăsurată la jumătatea anilor ’80, între Anglia, Scoția și o echipă națională invitată din America de Sud.

Mirandinha, la 28 de primăveri atunci, a fost cel mai bun jucător al brazilienilor la ediția din anul 1987 a Stanley Rous Cup. A marcat golul Braziliei în egalul 1-1 contra Angliei, o națională a “leilor” ce avea în teren nume precum Tony Adams, Chris Waddle, Lineker sau Barnes, și a fost desemnat jucătorul meciului în victoria împotriva Scoției. Iar aceste performanțe îi deschideau ușa vestiarului în care, de-a lungul timpuiui, s-au echipat jucători precum Ginola, Gascoigne sau Alan Shearer. Și faptul că, la meciuri, în tribune s-au aflat și Malcolm MacDonald, Kevin Keegan și antrenorul de la acel moment de la Newcastle, Willie McFaul.

Câteva zile mai târziu, Newcastle trimitea 575.000 de lire către Palmeiras și Mirandinha devea jucătorul “coțofenelor” și primul brazilian transferat în fotbalul englez.

Mira îmbraca tricoul pentru debut într-un Norwich – Newcastle, scor 1-1, în fața a 16,636 de spectactori, pe o vreme descrisă chiar de el după meci: “Foarte rece temperatura. Foarte, foarte frig. Îmi cer scuze pentru asta: e al dracului de frig.”

Devine prieten bun cu Paul “Gazza” Gascoigne care îl ajută cu acomodarea și noua viața a fotbalistului brazilian. Își petrec timpul liber împreună, participă la evenimente caritabile, Gazza îl ajută cu noua limbă iar Mira îi face cunoștință cu bucătăria din Brazilia.

Pe 12 septembrie 1987, Mirandinha reușeste primele sale două goluri, pe Old Trafford, într-o partidă la finele căreia Newcastle obținea un egal, 2-2, contra celor de Manchester United. Termina sezonul cu 13 reușite și chiar prindea un loc în “Cel mai bun 11 al sezonului” în Anglia. Joacă într-un meci demonstrativ alături de Stuart Pearce, Terry Butcher, John Barnes, Peter Beardsley și Gary Lineker împotriva celui mai bun 11 din campionatului Irlandei, la Dublin, într-o remiză, 1-1.

Al doilea sezon nu este la fel de strălucit pentru Mirandinha. Gazza este vândut la Tottenham și Mira rămâne fără prietenul și coechipierul său. Marchează mai rar dar reușeste un gol important, din penalty în minutul ’92, într-o victorie pe Anfield, 2-1, contra lui Liverpool. În octombrie 1988, Willie McFaul, antrenorul și omul care a contribuit la sosirea atacantului în Anglia, este concediat de Newcastle. Pe banca tehnică apare Jim Smith, fost antrenor la QPR, manager ce nu îl agrează pe fotbalistul brazilian, și care schimbă sistemul de joc de la Newcastle într-un stil pur britanic, unde glezna fină de brazilian nu este la fel de atrăgătoare față de o tibie puternică.

La finele sezonului 1988/1989, al doilea și ultimul al lui Mirandinha în Anglia, Newcastle retrogradează. Mira acceptă să fie împrumutat înapoi în Brazilia, tot la Palmeiras, decizie despre care brazilianul spune că a fost greșeala carierei. Primește cadou din partea lui Gascoigne un cățel pentru fata sa, născută în Anglia în acea perioadă și botezată Sarah după Prințesa Sarah Ferguson.

Cariera omului intrat în istoria fotbalului englez prinde o pantă descendentă. Urmează încă șapte echipe diferite pentru Mirandinha, fără să mai cunoască performanțe notabile, până în 1995 când iși scoate pentru ultima dată echipamentul de fotbalist profesionist. Pornește o carieră de antrenor, mediocră, antrenând din 1996 până în 2017 nu mai puțin de 24 de cluburi mici sau foarte mici, majoritatea din ligi inferioare din Brazilia.

În prezent este managerul unei licențe de franciză pentru o companie de asigurări. Dar cu siguranță, Mira nu o sa rămână în istorie pentru discounturile la taloanele de asigurare oferite familiilor care iși cumpără o mașină nouă, ci pentru că într-o vară tipic britanică și friguroasă, pe un stadion din Anglia, mii de oameni au rostit pentru prima dată un nume de brazilian într-un cântec englezesc:

We’ve got Mirandinha, he’s not from Argentina. He’s from Brazil, he’s fucking brill.

Surse: chroniclelive, Newcastle Chronicle, The Set Piece, Ygfoot, Wikipedia

Dacă îți place ce citești pe Tackle.ro:

  1. Abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal, prin e-mail.
  2. Urmărește-ne pe FacebookInstagramTwitter și Youtube.
  3. Ascultă podcast-ul Tackle Show pe Apple MusicSpotifyAnchor.fm sau pe Google Podcasts.
Show CommentsClose Comments

Leave a comment