Arsenal Football Club. Încotro?

Mai întâi pierzi titlul în ultimele etape. Apoi începi să ieși din cursa pentru campionat pe final. Apoi apar alții mai bogați. Sau mai inteligenți. Mai trec niște ani și termini de câteva ori pe 3. Apoi tot mai greu prinzi locul 4, printr-un sprint pe final de sezon. Apoi vine primul șoc: termini pe 6. Îți spui că e doar un accident, te minți că locul tău e în Champions League. Apoi mai trece un an și încă unul și tot acolo ești, în Europa League. Apoi, ca într-un joc de domino, vine o inevitabilă clasare pe un loc 8, departe de locurile care asigură calificarea în cupele europene. O clasare rușinoasă salvată doar de parcursul excelent din Cupă.

Într-un fotbal-afacere, pentru a avea succes, ai nevoie de bani și pentru a avea bani ai nevoie să știi să îi faci. Pentru un club cu un patron care nu investește, o alunecare de pe primele patru locuri din campionat e ca o primă piesă dintr-un lung șir de domino. Fără zecile de milioane asigurate de o prezență în Champions League trebuie ”strângi cureaua”, iar ca într-un cerc vicios, dacă tai din buget nu mai reușești să fii competitiv și să revii în elita fotbalului european. E o judecată simplă, care are sens acum, dar care părea că refuzam să o acceptăm în mai 2017, când Arsenal rămânea pentru prima dată după două decenii în afara primelor patru poziții.

Colac peste pupăză, haosul din birouri și prăbușirea structurii instituite pentru a-l înlocui Wenger (4 schimbări majore avute loc în organigrama clubului după plecarea lui Arsène), influența tot mai mare pe holurile clubului a unui anumit agent, dar și felul în care e gestionată situația lui Mesut Ozil, toate ar trebui să inspire îngrijorare pentru fani. Adunate, toate astea n-aveau cum să nu aibă efecte asupra echipei…

In Arsène Arteta we trust!

Cu toate problemele astea de rezolvat în club, Arsenal are totuși o rază de lumină și un manager cu un potențial excepțional, care are acea aură pe care o vezi doar la managerii de top. Total neașteptat pentru un tip fără experiență, Mikel Areta arată că are un plan pentru transformarea echipei, dar și autoritatea și personalitatea necesară pentru a-l pune în aplicare și pentru a-i aduce pe toți din jur la bord. Dacă în birouri lucrurile nu par a sta prea bine, cel puțin pe teren, există mai multe motive pentru care Tunarii pot fi după mult timp optimiști. Poate că un FA Cup și un Community Shield nu mai înseamnă mult în fotbalul modern, dar victoriile lui Mikel au adus un ”boost” de încredere pentru un grup aflat în suferință și au arătat că echipa se îndreaptă în direcția bună.

Deși din decembrie până în prezent, Arteta a încercat câteva sisteme diferite de joc, pentru moment spaniolul pare să se fi stabilit pe un 3-4-3. O formație cu ”3 pe fund” care nu e deloc pe gustul meu, dar a cărei rezultate sunt incontestabile: victorii în deplasare la Wolves, la Sheffield United, pe Wembley cu Man City și Chelsea, sau acasă cu Liverpool. Un 3-4-3 care e atât de flexibil pe faza de atac încât n-ar fi just să le pui Tunarilor eticheta că joacă cu 3 fundași centrali. Tierney acum e fundaș central, iar câteva secunde mai târziu, îl vezi că învăluie pe lângă Aubameyang și centrează de la colțul terenului. Maitland-Niles acum e extremă stângă, și două secunde mai târziu e mijlocaș central sau e chiar aproape de careul advers. Exemplele pot continua, iar versatilitatea 3-4-3-ului lui Arteta a fost prezentată pe un thread pe Twitter aici, pentru curioși.

Greu de găsit primul unsprezece tip din sezonul trecut, cu Arteta pe bancă, dar în meciul care a contat cel mai mult, finala FA Cup cu Chelsea, echipa a arătat astfel: Martinez – Holding, Luiz, Tierney – Bellerin, Ceballos, Xhaka, Maitland-Niles – Pepe, Lacazette, Aubameyang.

Transferuri

Până în acest moment, principalele nume importante venite pe Emirates sunt Willian (venit liber de contract), Gabriel Magalhaes (22 ani, adus în schimbul a 27 milioane de lire de la Lille), Dani Ceballos (adus din nou sub formă de împrumut de la Real Madrid), dar și William Saliba (fundaș central de 19 ani, cumpărat vara trecută pentru 27 milioane de lire de la St. Ettiene și sosit pe Emirates acum). Iar dacă suntem la capitolul cheltuieli, nu trebuie ignorat faptul că Tunarii mai au de plătit lui Lille 52 de milioane de lire pentru Nicolas Pepe, dintre care se estimează că o rată de aproximativ 13 milioane va fi achitată în această toamnă.

Vezi aici toate transferurile făcute vara asta în Premier League!

În același timp, clubul i-a transferat definitiv pe fundașul central brazilian Pablo Mari (adus pe 14 milioane de lire de la Flamengo) și Cedric Soares (venit liber de contract, după ce fusese împrumutat de la Southampton). Punem la transferuri și anunțul iminent legat de noul contract ce urmează să fie semnat de Aubameyang? Punem. La un club atât de afectat de-a lungul anilor de situația jucătorilor intrați în ultimul an de contract, sugestiile lui Arteta conform cărora Pierre-Emerick Aubameyang va rămâne la club au fost ca o piatră luată de pe sufletul suporterilor.

Tunarii au reușit să scape de Henrikh Mkhitaryan, cedat definitiv (gratuit) la AS Roma, puștiul promițător Sam Greenwood a fost transferat de Leeds United, dar senzația e că Arsenal mai poate încasa bani pe buni pe seama unor jucători din lot, fără viitor la club. Dacă Mesut Ozil e prizonierul propriului salariu, în lot ar mai fi jucători care pot fi scoși pe tarabă. Sokratis (aproape de a ajunge pe 4 milioane de lire la Napoli), Holding (aproape de a fi împrumutat la Newcastle), Calum Chambers, Shkodran Mustafi, Elneny sau renegatul Guendouzi ar fi câțiva dintre ei. Culmea, departamentul defensiv, de care lumea se plânge că e deficitar la Arsenal, e și cel mai numeros…

Ceva bun la Fantasy?

Deși Tunarii pot fi atât de imprevizibili, e greu să-l ignori pe cel care a înscris 71 de goluri în 110 meciuri jucate în tricoul lui Arsenal, mai ales în condițiile în care a reușit asta evoluând într-o echipă a cărei joc a lăsat de dorit, fiind și jucat deseori în flanc. Potențialul de marcator al gabonezului coroborat cu faptul că Aubameyang apare acum ca mijlocaș în joc, îl face pe numărul 14 de pe Emirates o opțiune serioasă pentru noul sezon de FPL. În plus, Aubameyang e principalul executant al penalty-urilor la club.

Altă opțiune interesantă ar fi Bukayo Saka, puștiul de 19 ani care impersionează cu inteligența pe care o arată în joc. De la începutul sezonului trecut, dintre fotbaliștii din Anglia, doar De Bruyne și Alexander-Arnold au reușit mai multe assisturi în toate competițiile decât micul Bukayo al lui Arsenal.

Previziuni pentru noul sezon

Arteta trebuie să-și găsească rapid cel mai bun prim unsprezece, Arsenal suferind teribil la capitolul omogenitate în ultimele două sezoane, mai ales după ideea de echipă ”cameleon”, reactivă, gândită de Unai Emery. Cel mai probabil, Mikel Arteta va da continuitate așezării 3-4-3, acolo unde Kieran Tierney a impresionat într-o poziție atipică, de fundaș central-stânga, iar dacă mă întrebați pe mine, i-aș da continuate scoțianului acolo. Cum aș juca eu vs cum anticipez că va juca Arteta? Un exercițiu de imaginație mai jos:

Leno/Martinez – Saliba, Gabriel, Tierney – Bellerin, Ceballos, Xhaka, Maitland-Niles – Pepe, Aubameyang, Saka.

Leno/Martinez – Saliba, David Luiz, Gabriel – Bellerin, Ceballos, Xhaka, Tierney – Pepe, Lacazette, Aubameyang.

De ce anticipez că așa va juca Arteta? E foarte posibil ca venirea lui Gabriel Magalhanes, jucător de picior stâng, să-l împingă pe Tierney din poziția de fundaș central-stânga către postura de ”wing-back”, iar cei trei fundași centrali titulari să fie Saliba, David Luiz, Gabriel: un mix de tinerețe și experiență. Lotul s-a îmbunătățit odată cu ultimele veniri, iar versatilitatea jucătorilor îi oferă o multitudine de variante lui Mikel Arteta, care ar putea reveni pe parcursul sezonului la 4-2-3-1, așezarea sa preferată, pe care a încercat-o chiar în primele sale meciuri la club:

Leno/Martinez – Bellerin, Saliba, Gabriel, Tierney – Ceballos, Xhaka – Pepe, Willian, Aubameyang – Lacazette.

Nu cred că Arsenal va mai avea emoțiile din sezonul trecut în privința prinderii unui loc care să-i asigure o prezență în Europa, iar dacă Aubameyang va fi ferit de accidentări și aura lui Arteta se va menține, Tunarii se pot lupta chiar pentru ultimul loc care ar duce în Liga Campionilor. Începutul de sezon însă nu va fi ușor deloc, cu trei din primele patru deplasări pe Anfield, Etihad și Old Trafford.

Ce-ar mai fi de zis? În aproape două decenii de urmărit atent echipele de tineret ale clubului, cred cu tărie că de la Smith-Rowe și până la campionul mondial cu Anglia la tineret – Maitland-Niles, tinerii veniți din academia de la Hale End sunt printre cele mai bune produse pe care clubul le-a dat în ultimul deceniu. Personal, îmi doresc să văd în continuare că aceștia vor benficia de cât mai multe șanse de joc. Saka și Martinelli trebuie să confirme că sezonul trecut nu a fost o întâmplare, iar Reiss Nelson să arate de ce e considerat unul din cei mai talentați tineri englezi și că ”… on his day, he can do everything he wants on the pitch”, cum zicea Mikel Arteta.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit, alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.

Alex works in the IT Industry, he's an avid reader who likes to find beauty in football. He supports Arsenal FC. Based in Iasi, Romania, he's a coffee lover and a fan of almost everything that has a guitar and a British accent. @alexxx_avr.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *