Echipa Premier League România revine cu cronica celorlalte 5 meciuri din etapa 11: Swansea vs Manchester United, Chelsea vs Everton, Leicester vs West Brom, West Ham vs Stoke și Arsenal vs Tottenham.
Swansea vs Manchester United 1-3 (Vlad Bogos)
Swansea (4-4-2): Fabianski – Rangel, van der Hoorn, Mawson, Kingsley – Britton (c) (Fer 70′), Routlege (Barrow 46′), Ki, Sigurdsson – Borja Baston, Llorente (Montero 46′).
Manchester United (4-2-3-1): De Gea – Young, Phil Jones, Rojo, Darmian – Carrick, Fellaini – Mata (81′ Lingard), Pogba (90+4′ Fosu-Mensah), Rooney (c) (89′ Schneiderlin) – Ibrahimovic.
Goluri: van der Hoorn (69’, pasator Sigurdsson) – Pogba (15’), Ibrahimovic (21’, 33′, pasator Rooney la ambele)
Manchester United, care nu mai câștigase din Septembrie, în Premier League, au găsit-o victimă pe Swansea și, pentru prima oară în acest sezon, au reușit să convertească toate ocaziile de gol în care au nimerit spațiu porții, în goluri! A început Pogba cu un șut din buza careului, în cross, aproape imparabil, dar în mod cert prea mult pentru Fabianski. Cu spatele asigurat de distrugătorul Fellaini și de eternul Carrick, Pogba urcă în spatele lui Ibra și se simte excelent la marginea careului, unde-și poate pune în valoare șutul excelent. Pe Swansea i-a pedepsit pentru lejeritatea marcajului, dar nu fiecare weekend e atât de ușor pentru United.
Au urmat golurile lui Ibra. Primul, golul cu numărul 25.000 în Premier League, a fost un șut pe jos care l-a prins pe contre-pied pe Fabianski, al doilea a fost o contră pe traseul De Gea – Ibra – Rooney – Ibra, suedezul driblează în viteză și trage tare, fără șansă pentru portarul polonez. Ibrahimovic înscrie după 7 etape de secetă, cu Rooney partener și pasator decisiv, exact cum preziceam în articolul cu hărțile de pase ale lui Manchester United. Nu mai știu să număr a câta formulă de apărare a folosit Mourinho cu Swansea, dar și această linie a încasat un gol, după o centrare din lovitură liberă a lui Sigurdsson, reluată de fundașul van der Hoorn dintre Fellaini, Jones și Pogba care visau puțin la un loc de Liga Campionilor pentru sezonul următor.
Cu Swansea se pare că m-am înșelat însă, n-are Bob Bradley cheia, nu arată deloc bine lebedele și deja sunt printre favoritele la retrogradare, alături de Sunderland, Hull, Middlesbrough și Crystal Palace. E drept că au avut cel mai greu program la începutul campionatului dintre toate echipele aflate în zona fierbinte (au jucat cu Liverpool, Chelsea, Arsenal, Manchester United, Manchester City, etc), dar pierderile suferite în vară (căpitanul Ashley Williams și Andre Ayew) se simt. Bob Bradley are enorm de mult de muncă.
Chelsea vs Everton 5-0 (Vlad Bogos)
Chelsea (3-4-3): Curtois – David Luiz, Cahill (c) (Terry 84′), Azpilicueta – Moses, Kante, Matic, Marcos Alonso – Hazard (Batshuayi 80′), Costa, Pedro (Oscar 71′).
Everton (4-2-3-1): Stekelenburg – Coleman, Williams, Jagielka (c), Funes Mori – Barry (Tom Davies 66′), Cleverley – Bolasie (Lennon 60′), Barkley, Oviedo (Mirallas 36′) – Lukaku.
Goluri: Hazard (19′, pasator Costa; 56′, pasator Pedro), Marcos Aloso (20′, pasator Pedro), Costa (42′, pasator Matic), Pedro (65′).
Pe 24 Septembrie, Chelsea încasa un 3-0 sec, pe Emirates, de la Arsenal și părea că nu va lua prim-planul în lupta pentru titlu, în ciuda lipse de fotbal european din acest sezon. Cum a reacționat vulcanicul Antonio Conte, celebru pentru discursurile sale motivaționale și pentru energia pe care o transmite jucătorilor săi? Nu știm exact ce s-a întâmplat în vestiarul lui Chelsea, dar italianul a schimbat formula de joc, revitalizând jocul echipei care a câștigat de atunci toate cele 5 meciuri din Premier League înscriind 16 goluri, fără să primească niciunul.
E al patrulea meci consecutiv de campionat în care Hazard pare să fi preluat rolul de vârf și rezultatele se văd: 5 goluri și o pasă decisivă. Matic și Pedro au câte 5 pase decisive fiecare, doar De Bruyne are mai multe până acum (Lallana și Coutinho sunt tot la cota 5), Diego Costa e golgeterul ligii, Conte e schimbarea pe care o așteptau fanii.
Cu Everton, noua așezare 3-4-3 a mers perfect. Kante și Matic stăpânesc centrul terenului și, ajutați de lipsa de presiune a adversarului, stau la baza jocului de posesie a lui Chelsea. Oamenii lui Conte au înscris din . Hazard a tras plasat pe o contră în care a împins apărătorii cu spatele la poartă până și-a găsit culoarul, apoi, la faza imediat următoare, tot belgianul a pivotat între doi adversari pentru a deschide faza în care Marcos Alonso a tras printre picioarele lui Stekenburg. Diego Costa a înscris, din careu, după un corner reluat pe spate de Matic și s-a intrat cu 3-0 la pauză. Meci închis. Hazard recidiviează cu o pătrunde similară, în care nu e atacat decisiv, trage la colțul scurt pentru 4-0, iar Pedro înscrie, din careu, cu latul în poarta goală, ultimul gol al meciului după o acțiune în viteză a lui Diego Costa.
5 goluri din 9 șuturi pe poartă a înscris Chelsea, pe când Everton nu a avut nici măcar o singură tentativă. Cine zicea că italienii sunt buni doar la apărare?
Arsenal vs Tottenham 1-1 (Mihai Rotariu)
Arsenal (4-2-3-1): Cech – Bellerin, Mustafi, Koscialny, Monreal – Coquelin (Ramsey ‘65), Xakha – Walcott (Oxlade-Chamberlain ’71), Ozil, Iwobi (Giroud ’70) – Sanchez
Tottenham (3-4-3): Lloris – Verthonghen, Wimmer, Dier – Rose, Dembele, Wanyama, Walker (Trippier ’80)– Son (Winks ’89), Kane (Janssen ’73), Eriksen
Goluri: Wimmer (autogol ’40)/Kane (penalty ’51)
Derby-ul Nordului Londrei este un meci plin de istorie, cele două echipe întâlnindu-se pentru prima oară în 1887! Competivitatea este una nemărginită, ambele tabere având în fiecare sezon o dorință nemărginită de a își demonstra superioritatea asupra rivalilor. Prin urmare, aceste derby-uri sunt mereu extrem de fizice și de disputate la nivel emoțional.
Principala supriză la început de meci a fost de ordin tactic și a venit din partea lui Pochettino. Spurs abordează meciul de pe Emirates cu o linie de 3 fundași, formată din Verthonghen, Wimmer și Dier. Walker și Rose sunt plasați pe post de wingeri, antrenorul argentitian bazându-se pe viteza și capacitatea lor de efort pentru ambele faze.
La gazde nu a fost nici o schimbare în privința așezării, în schimb Wenger se bucură de revenirile lui Walcott, Xhaka și Monreal. Giroud, care a marcat etapa trecută 2 goluri din primele 2 atingeri ia loc pe bancă, iar în atac este preferat Sanchez.
Prima repriză a fost una extrem de disputată, cu șanse mari de ambele părți. În primele 25-30 de minute, Tottenham a fost responsabilă cu ocaziile. Pe rând, Son și Kane puteau pune pe Spurs în avantaj, dar pasa târzie a lui Son, apoi lovitura de cap alături a lui Kane au ratat de puțin ținta.
Arsenal a condus ostilitățile pe final de repriză. Mai întâi a ratat Iwobi, după o pasă excelentă a lui Snachez, care l-a lăsat 1 la 1 cu Lloris. Apoi s-a evidențiat Walcott, care a lovit violent bara cu un șut de la 20m. Deschiderea scorului a venit în minutul 42, în urma unei lovituri libere. Centrarea lui Ozil către zona în care se aflau Koscielny și Sanchez (veniți din ofsaid) este deviată nefericit în proprie poartă de către Wimmer.
Evident, golul nu ar fi trebuit validat deoarece fundașul austriac a încercat să respingă mingea, care se ducea către jucători aflați în poziție afară din joc și care își manifestau clar intenția de a juca balonul, în acel moment. Un singur șut pe poartă în toată prima parte. 1-0 pentru gazde la pauză.
Repriza a doua nu mai are același ritm. Unii jucătorii par să resimtă efortul depus la mijlocul săptămânii în Champions League. Încceputul celei de-a doua părți este unul sforăitor, cu atacuri previzibile de ambele părți. Ritmul anost este rupt de însuși Dembele, care se hotărăște să o ia singur cu mingea la picior spre careul lui Arsenal. Deși înconjurat de 3 fundași ai tunarilor și fără soluții de pas, belgianul este agățat inexplicabil în suprafața de pedeapsă de un Koscielny total naiv. Penalty pentru Spurs în minutul 54. Execută cu sânge rece Harry Kane, care revine cu gol pe terenul rivalilor de moarte.
Spurs nu se oprește aici și mai are două ocazii de a înscrie prin Eriksen. Prima este un șut de la 12 m din poziție ideală, scosde Cech. A doua ocazie a venit dintr-o lovitură liberă, executată inspirat de danez, care în cele din urmă lovește bara. De pareta cealaltă, tunarii puteau trece în avantaj prin Bellerin. Spaniolul s-a trezit cu mingea la picior la 10m de poartă, după o fază frumoasă a lui Chamberlain, însăa reluat slab, în fundașul advers. Giroud are ultima ocazie a partidei, dar reia cu capul pe centrul opții, din poziție ideală.
Pochettino ajunge la 5 meciuri fără înfrângere împotriva echipei lui Wenger, ca antrenor al lui Spurs. Din nefericire pentru el punctează pozitiv doar la statistică după acest meci, Deși rămân neînvinși în acest sezon de Premier League, Spurs are o serie de 7 meciuri fără victorie, în toate competițiile.
Pentru echipa lui Wenger era o șansă reală de a treace pe primul loc, chiar și pentru câteva ore. Șansa le surâdea tunarilor, luând în considerare momentul când au ajuns să joace cu cei mai mari rivali. Luând în considerare forma de moment a ambelor echipe, Arsenal sporneau ca favoriți și aveau o șansă reală să învingă.
Totuși, istoricul acestei rivalități a estompat din diferențele anticipate de specialiști, iar pentru Arsenal putea fi mai rău. În cele din urmă s-a terminat 1-1, un rezultat echitabil din toate punctele de vedere. Pentru tunari urmează o deplasare grea, pe terenul lui United, iar pentru Spurs, vizita „vecinilor” de la West Ham.
Leicester vs West Brom 1-2 (Vlad Bogos)
Leicester (4-2-3-1): Zieler – Simpson, Morgan (c), Huth (Ulloa 87′), Fuchs – King, Drinkwater – Mahrez, Okazaki (Vardy 46′), Musa (Gray 67′) – Slimani.
West Brom (4-1-4-1): Foster – Dawson, McAuley, Evans, Nyom – Yacob – Brunt, Fletcher (c), Morrison (Robson-Kanu 90+2′), Phillips (Gardner 83′) – Rondon.
Goluri: Slimani (55′, pasator Mahrez) – Morrison (52′, pasator Phillips), Phillips (72′).
Leicester n-o duce deloc bine în acest sezon de Premier League și a pierdut al cincilea meci din acest sezon de Premier League. Cu West Brom au avut posesia, dar sunt campionii Angliei tocmai pentru că știu la perfecție jocul fără minge. Morrison a deschis scorul, cu capul, după o centrare a lui Phillips, iar algerianul Slimani, venit de la Sporting pe 25 de milioane de Lire, a egalat pentru Leicester, tot cu capul, complet nemarcat (probabil chiar în offside), după doar două minute. Servit impecabil de coordonatorul lui Leicester, Danny Drinkwater, care-i „pasează” perfect, cu latul, Phillips sprintează spre poartă, îl atrage pe Zieler și finalizează pentru o victorie improbabilă a lui West Brom.
După înfrângerea de acasă, Leicester e la doar două puncte de linia retrogradării. 12 puncte în 11 etape, cu doar unul mai mult decât avea Chelsea în același punct al sezonului trecut, campioana en-titre în acel moment. Îndrăznesc să afirm că Leicester a pierdut un pariu: acela de a păstra, cu orice preț, echipa campioană (în afara lui Kante, evident). Cu jucători care nu par motivați de Premier League, aceeași care ne uimeau sezonul trecut, vulpile probabil regretă că n-au adoptat modelul Southampton, care vinde tot ce are mai bun an de an și apoi reconstruiește.
West Ham vs Stoke 1-1 (Florin Banu)
West Ham (3-4-3): Adrian – Kouyate, Collins, Ogbonna – Antonio, Noble (c), Obiang (Feghouli 89′), Cresswell – Payet, Ayew (Fletcher 63′), Lanzini (Fernandes 63′).
Stoke (4-1-4-1): Grant – Bardsley, Shawcross (c), Martins Indi, Pieters – Whelan (Krkic 71′) – Walters, Adam, Allen, Sobhi (Diouf 84′) – Bony (Crouch 71′).
Goluri: Whelan (65′ – autogol) – Krkic (75′, pasator Walters).
Meciul dintre West Ham şi Soke terminat cu scorul de 1-1 a fost decis de inspiraţie celor 2 antrenori în momentul schimbărilor după pauză.
După o ora de joc, Slaven Bilic a decis că trebuie să aducă un suflu nou în jocul echipei gazdă şi i-a introdus pe Ashley Fletcher şi Edimilson Fernandes, iar Antonio a fost mutat mai în faţă. Imediat West Ham a preluat conducerea. Răspunsul antronorului echipei Stoke nu s-a lăsat aşteptat. Mark Hughes introduce 2 jucaori ofensivi, pe Bojan şi Peter Crouch, iar defensivă echipei West Ham a cedează.
West Ham a avut posesie 58%, a avut 2 şuturi pe poartă, iar Stoke a avut 4. La cornere gazdele au avut 6, iar oaspeţii 4, deci meciul nu a dus lipsa de faze fixe atât de iubite de suporterii englezi.
După acest rezultat de 1-1, Stoke a ajuns la 7 meciuri fără înfrângere ( 3 victorii şi 4 egaluri), iar Jonathan Walters a devenit jucătorul cu cele mai bune rezultate pe faza ofensivă pentru că a fost implicat în 57 de goluri pentru echipa lui în Premier League, 39 de goluri şi 18 pase de gol.
Clasamentul Premier League la finalul etapei 11.
