Sfinţii (porecla dată din 1885 datorită faptului că au fost, la început, echipa unei parohii – St. Mary’s Church of England Young Men’s Association) au localizarea fotbalistică pe Southampton, Hampshire, Anglia. Până în anul 2001 stadionul în care se angajau sfinţii etapă de etapă era The Dell, după care s-au mutat pe actualul stadion St Mary’s Stadium.

Rivalii sfinţilor sunt consideraţi cei de la Portsmouth, club cu aproximativ aceeaşi istorie maritimă, încleștarea celor două fiind cunoscută ca South Coast derby.

Au un FA Cup în 1976 şi cea mai bună clasare a lor a fost în sezonul 1983-84 (locul 2 în First Division). Retrogarea iminentă s-a produs în 2005 şi revenirea lor a fost abia după 7 ani (de atunci păstrându-se în zona de mijloc a clasamentului acestui campionat strâns şi fabulos. În 201 au câștigat Football League Trophy.

Foarte mult personal a plecat în această vară de la Sfinți: de la manager (Ronald Koeman, plecat la Everton) la o majoritate din staff-ul tehnic și câțiva jucători: Juanmi (nu ştiu cât se mult s-a observat) și Victor Wanyama (Tottenham) şi Sadio Mané (ajuns la Liverpool).

Câteva statistici interne a clublui care confirmă jucătorii imporanți din sezonul trecut:

  • Player of the Year  – Virgil van Dijk
  • Most Improved Player  – Shane Long
  • Young Player of the Year – Matt Targett
  • Signing of the Season – Virgil van Dijk

Performance of the Season (Team or Individual) – Sadio Mane


Goal of the Season:

Mutarea lui Graziano Pelle la Shandong Luneng m-a enervat cel mai puternic posibil o mutarea în Emirate/MLS părea mai potrivită, mai decentă, cu o anumită coloana vertebrală, deşi la 31 ani probabil s-ar spune că e vârstă ). Mai avea de spus ceva în EPL şi putea să mai aducă o excepţie a jucătorilor italieni de succes în acest campionat. Jucătorul a ales însă o cădere în penibil‬.

Ţin să felicit clubul Liverpool pentru transferul lui Mane, Klopp are de unde alege acum la mijloc.

O altă cheie în acest sezon cred că va fi Shane Long care aduce coordonare de joc în echipa sfinţilor, mult mai bine decât finalizare în plasa porţii adverse. Citisem acum o perioadă pe un blog şi în care am ales să păstrez ca „memento”, un citat:

He might not be Southampton player of the season, but he is a Southampton player for a reason.

Vara această vine cu 3 mutări importante:

1. Pierre-Emile Højbjerg (2013–2016 Bayern Munich, în 2015 împrumutat Augsburg, 2015–2016 împrumutat la Schalke 04) – o eternă rezervă şi unoeri nici atât la gigantului german Bayern, dar cu idei de o relansarea carierei (probabil că are nevoie de o echipă de mijlocul clasamentului). Cine ştie? Poate va fi un câștig atât pentru echipă, cât și pentru jucător. Højbjerg a răspuns presei că deja după două săptămâni se regăseşte în echipă. Observ că nici la naţională Danemarcei nu o duce aşa de rău.

2. Nathan Redmond (Birmingham City, Norwich City)
La prima apariţie în presă a dat următoarea declaraţie sonoră şi totodată de moral pentru Sfinţi, staff, suporteri:

I’ve joined a dressing room full of winners.

Dacă îşi vede de treabă şi rămâne un băiat conştiincios, cel puţin la fel cum era şi la Norwich (pentru că acum are şanse şi mai mari să explodeze, părerea mea fiind că-i poate să-i calce pe urme lejer galezului Bale).

După ce am fost mult timp un admirator al jucătorului, am fost încântat să văd că Sfinţii îl aduc pe Nathan Redmond de la retrogradata Norwich (tânăr talent englez, sper că Big Sam să aibe ochi şi pentru dânsul în noul sezon). Proaspăt după succesul de Toulon, cu naționala U-21 a Angiliei, alături de noii colegi James Ward – Prowse, Matt Targett şi Jack Stephens, se simte că s-a adus un jucător care poate juca la nivelul cerut de Premier League și crește la club.

3. Alex McCarthy (Reading – împrumutat din 2007 până în 2012, Queens Park Rangers , Crystal Palace)
Southampton au fost în căutarea unei rezerve pentru portarul Fraser Forster, după ce împrumutul lui Maarten Stekelenburg a expirat şi Paulo Gazzaniga a plecat la Rayo Vallecano (tot împrumut). Într-un final există competiţie mai acerbă între portari : Fraser Forster şi Alex McCarthy (cam la acelaşi nivel cu doar ceva experienţă în plus la Fraser).

Despre managerul Claude Puel

El a jucat pentru Monaco, în anii ’80 şi mijlocul anilor ’90 ca mijlocaş defensiv, cunoscut pentru rezistența sa la efort rezistenţă de fier, dar nu a ajuns niciodată să fie convocat la naționala Franței.

A început managementul la Monaco şi a avut rezultate uimitoare pentru un antrenor tânăr. A construit o echipa bună şi a câştigat titlul foarte repede, dar nu a avut un al doilea an bun şi a plecat. Imediat după, la Lille, a făcut o treaba uimitoare pe formarea tinerilor jucători.

La Nice, a venit împreună cu un nou preşedinte, Jean-Pierre Rivère. Chiar dacă nu era deloc simpatizat la Lyon, cunoscătorii din acea vreme s-au gândit cu toţii că o echipa că Marsilia sau chiar din Bordeaux ar fi mai probabil să-l aibă. El un manager controversat în Franţa, dar rămâne, probabil una dintre cei mai populari şi respectaţi antrenori acolo, sperând într-un succes şi acum la Southampton .

În recentul amical împotriva echipei olandeze PEC Zwolle, forma Sfinţilor a fost similară cu fosta echipa antrenată de Puel, cu Nathan Redmond în rolul lui Ben Arfa. Redmond a fost poziționat în cel mai avansat rol al echipei când opoziţia a avut mingea, cu Jay Rodriguez şi Charlie Austin lângă dânsul.

Cum Puel sau oricine altcineva vrea să numească sistemul este lipsit de importanță; a fost în mod incontestabil eficient, să nu mai vorbim de divertisment. Fluiditatea celor trei a fost susţinută de un mijloc de trei, cu un singur pivot, agresivitate și organizare compactă în fața unei apărări înzestrate cu un magnific José Fonte (foarte bună tranziţie din apărare în atac).

Se aşteaptă recuperarea lui Gardoş, potenţial enorm, Yoshida gafând anul trecut anumite meciuri când se credea că echipa are controlul.

Un alt rezultat plăcut a fost cu Twente :

Pe timpul lui Koeman încă erau acele clasice centrări britanice; Puel încearcă şi pase penetrante.

Miza mea este că va juca un diamant 4-2-3-1 pe apărare, cu revenire în 4-3-3 pe atac. Era şi o vorbă prin fotbalul englez:

Diamond or not, everything looks to be în it’s right place, wherever the places may be.