Chelsea Football Club este, pentru standardele fotbalului englez, este un club tânăr, format la început de secol XX. Aceasta este scurta istorie a singurul club din Londra care a adus un trofeu Champions League în capitala Regatului.
Londra e o țară în sine.
8 milioane și jumătate de oameni locuiesc azi în zona metropolitană a capitalei Regatului, mai mulți decât în întreaga Austrie sau în Bulgaria. Pentru fiecare 210 mii de londonezi, există un club de fotbal: 5 contribuie la nebunia numită Premier League, 8 joacă fotbal profesionist în ligile inferioare din Enghish Football League și alte 28 își joacă sâmbetele ligile semi-profesioniste sau de amatori ale Angliei. 41 de cluburi într-un singur oraș: o insulă în marea insulă unde s-a născut Jocul.
De când microbul fotbalului a infestat întâi Regatul și apoi întreaga planetă, Londra a stat mereu în umbra orașelor din nord. A început cu Preston North End, cu două secole în urmă, club dintr-o așezare devenită „city” abia în 2002. A continuat cu Liverpool, unde Everton și Liverpool Football Club și-au împărțit erele de dominare a Angliei, mai apoi Cormoranii cucerind și Europa.
Sheffield, Newcastle și Birmingham s-au aprins și s-au stins, Nottingham a răsărit și a apus, iar prima campioană londoneză a venit abia în 1931 (Arsenal). În joc a intrat și Manchester-ul, oraș care avea să devină sinonim în anii 60 și apoi la final de secol cu succesul în fotbal, dar Londra a avut doar prezențe sporadice pe podiumul primei ligi engleze.
Una dintre ele a fost cea a unui club „tânăr” pentru standardele absurde ale englezilor: Chelsea Football Club.
The Rising Sun
Unde altundeva dacă nu într-un bar ar putea să înceapă o poveste englezească ce merită spusă?
Înființat în 1905, într-o seară de martie stropită din belșug cu bere într-un pub numit The Rising Sun, clubului, ai cărui jucători au fost cunoscuți mereu ca The Blues, i-au trebuit 50 de ani pentru a deveni campioni ai Angliei. Titlului din 1955 avea să-i urmeze o secetă de încă 60 de ani.
Din prima zi, Chelsea a avut o casă permanentă, stadionul Stamford Bridge din cartierul Fulham, care putea primi 100.000 de fani la acea vreme și a fost, la început de secol XX, locația finalei celei mai vechi competiții fotbalistice din lume – FA Cup.
Roman începe să scrie un roman
Când un rus se apucă de scris, de obicei nu se oprește prea curând și ce rămâne în urmă va fi citit de generații la rând. De la un moment dat, povestea lui Chelsea Football Club a fost scrisă de un rus.
În 2003, pe 2 iulie, Anglia era zguduită de vestea că un rus pe nume Roman Abramovic a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la Chelsea pentru aproximativ 140 de milioane de Lire. În 11 ani de Premier League înainte de 2003, Chelsea prinsese un loc de cupe europene de trei ori, iar de titlu nu se apropiase niciodată. În următorii 14 avea să câștige 4 titluri, 7 cupe și două trofee europene: Liga Campionilor și Europa League, punând pentru prima oară Londra pe harta marilor campioane ale fotbalului de pe Continent.
Pe 12 mai 2017, într-o seară de vineri, 25.000 de oameni de pe arena The Hawthorns și milioane din toată lumea, în fața ecranelor, au fost martori la câștigarea celui de-al șaselea trofeu de campioană a Angliei de către Chelsea Football Club, echipa care a readus capitala în jocul puterii din Premier League. Cum au ajuns The Blues, de la un finish pe 10 în mai anul trecut, la acest marș triumfal încheiat într-o suburbie a Birmingham-ului?
Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit, alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.
Un comentariu la “Chelsea – istoria scurtă a unui club mare”
[…] Contele de Stamford Bridge: cum a câștigat Chelsea titlul în Premier League. Prolog: Sânge albas… […]