Retrospectiva sezonului 2016/2017 în Premier League, locurile 11-16: Swansea, Crystal Palace, Stoke, Leicester, West Ham

Am debutat retrospectiva sezonului 2016/2017 din Premier League cu zona retrogradării, iar azi continuăm cu restul echipelor care au terminat în a doua jumătate a clasamentului, pe locurile 11-16.

Puteți citi aici primul episod, cu Sunderland, Middlesbrough, Hull, Watford și Burnley în prim plan.

Locul 15: Swansea – Cântecul vesel al Lebedelor (Florin Buta)

Swansea a inceput al 6 lea sezon consecutiv in Premier League cu Francesco Guidolin pe banca. A fost un sezon lung, in care echipa s-a zbatut dar a evitat retrogradarea pe final.

Campionatul a inceput bine cu o victorie in deplasare la Burnley dar aceasta va fi singura cu italianul la timona. Seria de infrageri si egaluri ii va fi fatala si dupa un 1-2 acasa cu Liverpool, Guidolin a fost expediat. El lasa echipa deasupra zonei retrogradarii la diferenta de golaveraj.

Americanul Bob Bradley a fost cel care l-a inlocuit, avand castig de cauza in fata lui Ryan Giggs. A urmat un sir de 11 meciuri in care Swansea a castigat doar 8 pcte. Dupa 85 de zile, americanul a fost si el dat afara. In acel moment, Swansea se afla pe locul 17, la 2 pcte sub Sunderland.

Cel care preia fraiele este fostul asistent al lui Ancelotti, Paul Clement. Acesta a inceput chiar cu o victorie pe Anfield, 3-2, si dupa o serie de rezultate foarte bune castiga titlul de managerul lunii in Anglia. Parea ca Swansea va urca lejer spre mijlocul clasamentului. Insa, 6 meciuri in care echipa castiga doar un punct aduc perspectiva retrogradarii tot mai aproape.

Totusi, Clement a reusit sa salveze situatia pe final si sa castige cursa pentru evitarea retrogadarii in detrimentul lui Hull. Victoriile cu Everton, Stoke si punctul de pe Old Trafford au fost contat enorm. La fel cum a contat si victoria retrogradatei Sunderland pe terenul lui Hull cu 3 etape inainte de final.

Plusuri : transferul in iarna a unor jucatori ca Alfie Mawson, Tom Carroll, Martin Olsson si Jordan Ayew au adus echipei mai multa siguranta in aparare, dar mai ales variante noi de la mijloc in sus. Fernando Llorente ramane transferul anului – golurile acestuia (15) fiind totusi cele care au facut diferenta (13 pcte aduse de reusitele sale). Jucatorul sezonului in echipa galeza este, din nou, Gylfi Sigurdsson – locul 3 in topul pasatorilor cu 13 decisive dar si 9 goluri – a fost principalul creator si pericol din echipa lui Clement.

Minusuri : Swansea a primit 70 de goluri in actuala editie a Premier League – a doua cea mai slaba defensiva dupa Hull. Daca vor sa nu mai treaca prin emotiile luptei pentru evitarea retrogradarii, Swansea va trebui sa aduca 2-3 fundasi competitivi, dar si un mijlocas central mai energic (Britton face 35 de ani).

Sezonul acesta a fost un adevarat rollercoaster pentru fanii lebedelor. S-au salvat dar au fost foarte aproape de dezastru. Momentul decisiv a fost aducerea lui Paul Clement devreme, in iarna.

Sezonul urmator : Prioritatile pentru Swansea sunt pastrarea lui Sigurdsson si Llorente. Defensiva este cea care trebuie intarita in primul rand, Mawson fiind singurul fundas mai de soi. La mijloc, Britton si Cork – 35 si 34 de ani, respectiv trebuie inlocuiti urgent. Cateva transferuri ar trebui sa ii ofere lui Swansea posibilitatea de a evita emotiile retrogradarii anul viitor si de a tinti catre o pozitie de mijlocul clasamentului.

Locul 14: Crystal Palace – Vulturii evadați (Florin Buta)

Crystal Palace au terminat sezonul curent pe locul 14, cu 1 loc mai sus fata de anul trecut. Insa, daca atunci aceasta clasare a fost considerata un esec, sezonul acesta lucrurile au stat complet altfel. Si asta pentru ca, la un moment dat, Crystal Palace parea victima sigura a retrogradarii.

Sub conducerea lui Allan Pardew, echipa a avut un tur dezastruos si la sfarsitul lui Noiembrie era deja pe locul 17. Infrangeri cu West Ham, Leicester, Liverpool, Burnely, Man City culminand cu un 5-4 pe Liberty Stadium in fata lebedelor – cu 2 goluri incasate in prelungiri – au grabit sfarsitul lui Pardew pe banca vulturilor. A fost adus specialistul in the “Great Escapes” – big Sam Allardyce – cu putin inainte de Craciun. Doar ca rezultatele nu au inregistrat nici o schimbare. Cel putin nu imediat. Au fost adusi insa o serie de jucatori noi : Mamadou Sakho de la Liverpool (imprumut), mijlocasul Luka Milivojevic si fundasul ofensiv Patrick van Aanholt. Cu o aparare solida – specialitatea casei la Big Sam, Townsed si Zaha cu un suflu nou, Benteke din nou in forma, Palace a inceput sa revina. Victorii cu Boro, WBA, Watford, Chelsea, Arsenal si Liverpool au saltat echipa din zona periculoasa. Un 4-0 cu Hull in penultima etapa si Allardyce a reusit imposibilul din nou.

Plusuri : Ramanerea in prima liga este marea realizare a acestui sezon. Sakho a transformat defensiva vulturilor sub influenta lui Big Sam. Benteke a avut un final de sezon puternic (15 goluri in total), dar Wilfired Zaha ramane vedeta echipei – cu 7 goluri si 9 pase decisive a avut un impact imens asupra revenirii din a doua jumatate a sezonului.

Minusuri : Palace a ramas fara antrenorul care a mentinut-o in Premier League, Big Sam anuntandu-si plecarea dupa finalul campionatului.

Sezonul urmator : Prioritate pentru Palace trebuie sa fie gasirea unui manager capabil sa mentina echipa in Premier League – asteptarea minima pe care o au suporterii vulturilor. Prelungirea imprumutului lui Sakho ar trebui sa fie de asemenea o prioritate . Cu el in teren, defensiva lui Palace a fost aidoma unei stanci.

Locul 13: Stoke – Oale sparte și reparate (Florin Buta)

Cliseul cu „But can they do it at a wet night at Britannia?” nu mai e valabil demult. Mark Hughes a schimbat imaginea olarilor de echipa care ataca de la genunchi in sus intr-una care joaca un fotbal incantator, axat pe posesie si atac. Fosta glorie a lui Man United face ce a vazut la sir Alex si asta e cam singurul lucru de remarcat intr-un sezon anost, fara realizari pentru Stoke City.

Echipa a inceput al 9 lea sezon in Premier League cu cateva nume noi : the Welsh Xavi, Joe Allen, Wilfried Bony revenit dupa episodul City (imprumut),  portarul Lee Grant,  fundasul Bruno Martins Indi si extrema Ramadan Sobhi. Forma olarilor a alternat de la o extrema la alta, de la meci la meci si a fost sub asteptari. In primele 6 partide au adunat doar 2 puncte, cu 15 goluri primite – un adevarat inceput de cosmar. Pana la inceputul lui Decembrie, insa, victoriile cu  Sunderland, Hull, Swansea, Watford si Burnley au consemnat o revenire in mid table – locul 9. Aceasta nu a durat mult pentru ca in Decembrie si Ianuarie, infrangerile cu Liverpool, Chelsea si Arsenal dar si egalurile cu Leicester si Southampton au dus echipa pe locul 14 . Mai departe, doar 6 victorii din restul de 19 meciuri au asigurat lui Stoke doar locul 13 – la doar 2 pcte de locul 8, e drept – dar sub ceea ce isi propusese Mark Hughes la inceputul sezonului.

Plusuri : Pe langa stilul echipei, care se departeaza din ce in ce mai mult de mostenirea lui Tony Pulis, l-as mentiona pe Joe Allen – acesta s-a integrat bine in rolul de mijlocas central cu un aport ofensiv excelent – cele 6 reusite l-au facut pe Joe al doilea marcator al echipei, la egalitate cu Arnautovic. De asemenea, Lee Grant s-a dovedit un inlocuitor pe masura al titularului din poarta, Jack Butland, care a ratat aproape tot sezonul din cauza unei accidentari.

Minusuri : Stoke City a avut al 5 lea cel mai slab atac din Premier League sezonul acesta . Surprinzator, principala gura de foc a olarilor ramane Peter Crouch, ajuns la 36 de ani,  cu doar 7 goluri in 2016-2017. Asadar, marea problema in actualul sezon a fost lipsa unui marcator care sa impinga in plasa mingile prelucrate de Xherdan Shaqiri. Capriciosul Marko Arnautovic si Joe Allen au ajutat ofensiva, cu cate 6 goluri – dar a fost prea putin.

Sezonul urmator : Saido Berahino a fost adus in iarna de la WBA si el trebuie sa confirme in rolul de atacant. Peter Crouch (36 de ani) si Jonathan Walters (33 de ani) sunt variante de rezerva si nu mai pot duce greul. Pe langa acestia, Phil Bardsley, Glenn Whelan, Glen Johnson, Charlie Adam si Geoff Cameron sunt trecuti bine de prima tinerete si Mark Hughes ar trebui sa pregateasca inlocuitori. De urmarit ce transferuri vor face olarii, board-ul promitandu-i lui Hughes fonduri consistente pentru cateva transferuri care sa creasca nivelul echipei.

Locul 12: Leicester – Snakecester (Mihai Rotariu)

La startul noului sezon, majoritatea specialiștilor vedeau vulpile sub locul 10, anunțând o scădere de formă drastică pentru echipa lui Ranieri. Principalele argumente au fost subțirimea și lipsa de experiență a lotului, implicarea în competițiile europene și lipsa motivării corespondente sezonului trecut. Lucrurile au stat mult mai grav decât era de așteptat. Dacă în Champions League mobilizarea a fost exemplară, Leicester ajungând fără pic de emoție până în sferturi, în campionat vulpile ajunseseră chiar să se teamă de o eventuală retrogradare.

Jucătorii nu mai luptau pentru antrenorul lor, iar conducerea a ‘salvat’ situația prin demiterea rușinoasă a omului căruia i se datorează 100% singurul titlu din istoria clubului. Sigur, s-a constatat un reviriment incredibil în jocul echipei după instalarea fostului secund, Craig Shakespeare, iar Leicester a reușit să termine în prima parte a clasamentului,  însă succesiunea de întâmplări a ridicat mari semne de întrebare cu privire la profesionalismul și atitudinea jucătorilor. În atare condiții,  nu cred că putem vorbi despre un jucător al sezonului.

Locul 11: West Ham – În căutarea Atacantului (Florin Banu)

West Ham a inceput prost acest sezon fotbalistic. Ciocanarii au fost eliminati din Europa League de Astra Giurgiu cu scorul de 2-1 la general. Era al 2-lea an la rand in care West Ham nu reusea sa ajunga in grupele Europa League. Aceasta contra-performanta a mai fost reusita de Aston Villa in sezoanele 2009/10 si 2010/11. In Premier League a inceput greoi, iar apararea lui West Ham a cedat teren in fata atacurilor adverse aproape in fiecare meci. Echipa si-a revenit pe la jumatatea sezonului si a terminat in clasament pe locul 11 cu 45 de puncte, dar cu golaveraj negativ -17.

Cel mai bun jucator de la West Ham a fost Michail Antonio care a marcat 9 goluri in acest sezon. Desi se spunea ca o sa se transfere la Chelsea, Antonio a semnat prelungirea de contract cu West Ham. Lanzini e și el o piesă grea, pe care va conta în stagiunea următoare Slaven Bilic, care pare că încă mai are credit la conducerea clubului, chiar după un sezon sub așteptări.

În următorul episod al retrospectivei sezonului 2016/2017 în Premier League, urcăm în prima jumătate a clasamentului și vom vorbi despre West Brom, Bournemouth, Southampton, Everton și Manchester United.

Urmărește-ne pe Facebook, Twitter și pe canalul de Youtube  pentru a fi la curent cu tot ce contează în fotbalul din Anglia!