Legendele de la Mondialul din Uruguay 1930

Istoria fotbalului se împarte în două ere: înainte de 1930 și după acest an uriaș din istoria sportului. Pe 13 iulie 1930, la Montevideo, tocmai în Uruguay, începea primul Campionat Mondial de fotbal!

Atât de mult și-au dorit uruguayenii să-l organizeze încât au plătit deplasările naționalelor europene pe care au reușit să le convingă să traverseze oceanul pe vapor: Franța, Yugoslavia, Belgia și… România! Alături de ele și de gazde, Brazilia, Argentina, Peru, Chile, Bolivia, Paraguay, Mexic și Statele Unite au jucat în prima ediție a competiției ce avea să devină suprema bătălie a sportului rege. Uruguay-ul avea să ia trofeul, disputat între sud-americani mai degrabă, dar nu înainte ca o mână de fotbaliști să-și treacă numele în cartea de istorie.

Lucien Laurent, autorul primului gol la o Cupă Mondială

Lucien Laurent (1907-2005) a intrat în istorie pe 13 iulie 1930, cu un voleu prin care Franța deschidea scorul în fața Mexicului, pe Estadio de Pocitos, din Montevideo, cu o zi înainte de debutul României la Mondial (victorie, 3-1, cu Peru). Laurent era legitimat la Cercle Athlétique de Paris, un club de amatori la acea vreme! Franța câștiga cu 4-1 primul meci din istoria Mondialelor, dar aveau să mai treacă 68 de ani până când să se încoroneze francezii campioni ai lumii.

Lucien Laurent a trecut la profesioniști după Mondialul din Uruguay, jucând pentru Sochaux, Rennes și Strasbourg, dar a ratat includerea în lotul pentru Campionatul Mondial din 1934, din cauza unei accidentări.

Înregimentat în armata țării sale pentru Al Doilea Război Mondial, Laurent a fost capturat și a supraviețuit, timp de 3 ani, într-un lagăr nazist, revenind la fotbal după încheierea războiului, jucând și antrenând echipe de tineret.

În 1998, când Franța învingea Brazilia în finala Coupe du Monde, Lucien Laurent era singurul membru al lotului francez din 1930 care a fost martor al sărbătorii supreme din Hexagon.

Bert Patenaude, marcatorul primului hattrick la Cupa Mondială

Bertrand Arthur Patenaude (1909-1974) a marcat primul hattrick din istoria Campionatelor Mondiale! A făcut-o pe 17 iulie 1930, la ediția inaugurală, din Uruguay, când naționala Statelor Unite a zdrobit campioana continentală, Paraguay, cu 3-0.

Patenaude mai înscrisese o dată, iar totalul său de 4 goluri la Campionatele Mondiale (pentru un american) a fost depășit abia în 2010, 80 de ani ma târziu, de Landon Donvan.

După ce a câștigat de 3 ori campionatul cu echipa sa locală, Fall River Marksmen, primul club important din istoria fotbalului în SUA, Bert Paneaude a mai jucat fotbal doar până la 27 de ani, când a început să lucreze ca zugrav și dulgher în orașul său natal.

Al doilea gol din meciul cu Paraguay a fost creditat în 3 moduri diferite de 3 observatori, așa că a fost nevoie de o cercetare amânunțită a istoricului Colin Jose, care a adunat din ziarele anului 1930 suficiente dovezi pentru a convinge oficialii FIFA că primul hattrick din istoria Mondialelor a fost înscris de un dulgher din Fall River, Massachusetts.

Golgeterul Campionatului Mondial din Uruguay 1930 – Guillermo Stábile

Primul golgeter la Campionatul Mondial – Guillermo Stábile (1905-1966) a fost golgeterul primului Campionat Mondial jucat vreodată, cel din 1930.

A debutat pentru Argentina, la 25 de ani, în al doilea meci al Mondialului din Uruguay, înscriind un hattrick în fața Mexicului! A mai marcat de patru ori până în finală, unde a punctat din nou, în înfrângerea suferită cu Uruguayul (4-2), prima campioană a lumii.

Primul campion mondial – José Nasazzi

José Nasazzi (1901-1968) a fost căpitanul Uruguay-ului la Mondialul din 1930, câștigat de naționala La Celeste, pe teren propriu. Jumătate italian și jumătate basc, Nasazzi a fost primul fotbalist care a ridicat trofeul Campionatului Mondial, pe 30 iulie 1930, la Montevideo, pe Estadio Centenario!

Poreclit El Mariscal (Mareșalul), Nasazzi era deja medaliat cu aur la Olimpiadele din 1924 și 1928 și câștigase deja de 3 ori Campionatul Americii de Sud (competiție cunoscută astăzi drept Copa America).

La Mondialul din 1930 a fost desemnat drept jucătorul turneului, iar legenda spune că lui i s-a datorat revenirea Uruguay-ului în finala cu Argentina, de la 1-2 la pauză, la 4-2.

Uruguay-ul a refuzat să-și apere titlul în 1934, boicotând Mondialul din Italia ca răspuns la boicotul unor națiuni europene la ediția găzduită de sud-americani, iar Nassazi s-a retras în 1937. A antrenat timp de 3 ani naționala țării sale, în timpul Războiului Mondial, perioadă în care nu s-a organzat niciun turneu.

După finala câștigată la Montevideo, José „El Mariscal” Nassazi nu a mai pășit vreodată pe iarba unui Mondial…

Finala jucată cu două mingi!

FIFA a trebuit să decidă folosirea a două mingi diferite în finala Mondialului din 1930 pentru că reprezentații Argentinei și ai Uruguay-ului nu s-au putut înțelege la un model de balon pentru meci! ⚽

Prima repriză s-a jucat cu o minge mai ușoară (fără șireturi), aparținând argentinienilor, numită Tiento, iar Argentina a condus la pauză cu 2-1 (golgeterul turneului, Guillermo Stábile fiind unul dintre marcatori).

După pauză, a fost folosită mingea de inspirație britanică (cusută din bucăți de piele în formă de T), adusă de uruguayeni și naționala Celeste a marcat de 3 ori cu propriul balon, devenind prima campioană mondială din istoria fotbalului!

Argentina vs Uruguay s-a terminat 2-4, cu un ultim gol înscris de Héctor Castro, care a intrat în istorie ca fiind singurul fotbalist amputat (îi lipsea antebrațul mâinii drepte, amputat în adolescență) care a marcat într-o finală de Mondial.

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România pe Facebook, abonează-te la newsletter-ul nostru, care vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp, și urmărește-ne pe Facebook, Instagram, YouTube și Discord.