După un sezon fantastic reușit de Răzvan Lucescu, încheiat la finele anului trecut cu o prezență în finala mică a Cupei Mondiale a Cluburilor, ne-am întrebat pe cine va reține istorie drept cei mai titrați antrenori români ce și-au desfășurat activitatea dincolo de granițele țării. Vorbim în continuare despre tehniciei care au antrenat și au avut performanțe notabile, câștigând trofee în Africa, în Asia și în Europa.

Ștefan Kovacs

Normal, nu am putea să pornim la drum de la altcineva în afară de Ștefan Kovacs, dar pe „Piști” l-am scris deja, cu lux de amănunte aici. Rămâne cel mai celebru antrenor român pentru cele două Cupe ale Campionilor Europeni câștigate cu Ajax, dar și pentru că a pus bazele centrului de pregătire al naționalei Franței, de la Clairefontaine.

Ștefan Kovács, un filosof al fotbalului pe care nu avem voie să-l uităm

Ted Dumitru, de la revoluția fotbalului sud-african la visul american

Continuăm cu Ted Dumitru, antrenorul care a revoluționat fotbalul din Africa de Sud, poate cea mai romantică dintre poveștile pe care le spunem aici. Născut la București, pe 2 septembrie 1939, cu numele Dumitru Teodorescu, avea să devină cel mai tânăr antrenor din Divizia A, când, la doar 25 de ani, acesta preia Știința Craiova, devenită mai târziu Universitatea Craiova. A reușit să îi salveze de la retrogradare, ca mai apoi să fie selecționerul echipei olimpice de fotbal a României, în 1968.

Legătura sa cu România se rupe în ’68. Pleacă în Turcia, unde nu rezistă foarte mult timp, 3 ani în care reușește o clasare pe podium cu Altay și apoi o conduce și pe Beșiktaș, în sezonul ’70-’71. Din Turcia, Ted Dumitru pleacă în Statele Unite.

Ted Dumitru, pe când antrena la Kaizer Cheifs, în Africa de Sud. Foto: Libertatea.ro

9 ani a durat aventura sa în SUA. A fost angajat la Universității din Texas și astfel a preluat frâiele echipei Longhorns Texas. Urmează trecerea la un nivel mai înalt, astfel semnează cu o echipă din North American Soccer League, Rochester Lancers. Un sezon stă pe banca acestora și apoi semnează cu New York Apollo, din American Soccer League, unde obține două titluri de campion în perioada 1975-1980. Acestea au fost primele sale trofee ca tehnician.

Urmează pentru Ted Dumitru o schimbare radicală: mutarea pe Continentul Negru, pentru a deveni managerul naționalei Zambiei. În 1982 se califica la Cupa Africii pe Națiuni, dar nu poate participa din cauza conflictului Libya – SUA. Libya fiind țara gazda a turneului, iar el având pașaport american, pur și simplu nu a fost lăsat să participe. Președintele Kenneth Kaunda a declarat despre el că:

He is more than a coach; he is a son of Africa. He is a humanist who puts sports well-being ahead of his profession.

Cuvintele acestea nu mai necesită nicio traducere.

Din 1985 și până în 2006 a antrenat fie echipe de club din Africa de Sud, fie națională Africii de Sud, cu excepția a două episoade, selecționer al Namibiei și antrenor la iranienilor de la Tractor Sazi. A fost și este cel mai galonat și titrat antrenor din Africa de Sud, antrenând toate cele 3 mari cluburi: Kaizeri Chiefs, Mamelodi Sundowns și Orlando Pirates: 18 trofee a reușit să câștige în tot acest timp. După ce s-a lăsat de antrenorat a intrat în lumea dezvoltării fotbalului sud african. Peste 150 de jucători au ieșit după îndrumarea să și peste 180 de antrenori și-au învățat meseria de la românul Ted Dumitru.

Ted Dumitru s-a stins în 2016, în Africa de Sud.

Mircea Lucescu

Mergem mai departe, către cel mai titrat antrenor român al tuturor timpurilor! Mircea Lucescu este pe locul doi în Hall of Fame al celor mai titrați antrenori ai lumii după Sir Alex Ferguson, cu 32 de trofee. Majoritatea acestora au fost cucerite în perioada în care a antrenat în Ucraina, la Șahtar Donețk, redefinind polul fotbalistic ucrainean dinspre capitală înspre regiunea minieră din est. 22 de trofee aduse în vitrina celor de la Sahtior, printre care o Cupa UEFA.

Pe lângă acestea a mai reușit să câștige campionatul României de două ori, cu Rapid și cu Dinamo, fiind considerat o legendă de către fanii ambelor cluburi, și tot de 2 ori SuperLiga Turciei, cu Besiktas și cu Galatasaray. Nu oricine poate spune că a luat titlul cu două perechi de rivale, din două capitale europene, nu?

Mircea Lucescu. Il Luce. Foto: Getty Images

De neuitat în cariera lui Lucescu este și episodul în care a ajuns să o antreneze pe Internazionale Milano. Fotbaliști precum Ronaldo, Zamorano, Roberto Baggio, Pirlo, Bergomi, Zanetti sau Djorkaeff au fost conduși de un român în sezonul 1998/1999. Nici asta nu poate spune oricine că ar fi reușit în carieră…

Un alt punct forte pentru Il Luce, mai reprezinta și ochiul său ager în ceea ce privește talentul jucătorilor. Este cunoscut drept un tehnician care simte jucătorii de calitate, oferindu-le șansa de a juca pe prima scenă a fotbalului european unor jucători precum Willian, Fernandinho, Fred sau Douglas Costa.

Mircea Lucescu se află pe locul 41 din Top 50, manageri all time, într-un clasament realizat de France Football.

Ladislau Bölöni

Un alt tehnician care și-a lăsat amprenta asupra fotbalului european a fost Ladislau Bölöni. Este unul dintre cei doi antrenori români de succes în străinătate, dar care nu au activat în competiția internă. Acesta are în CV echipe notabile din campionate puternice, printre care Monaco, Rennes, Lens, Nancy (Franța), Sporting, Standard Liege, PAOK, plus câteva echipe din zona Golfului.

A câștigat Ligue 2 cu Nancy în ’97-’98 și a promovat în Ligue 1. A urmat trofeul de campion al Portugaliei cu Sporting, însă a rămas mai mult în memoria microbistului european, ca fiind antrenorul care i-a oferit debutul unui oarecare Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro. Cristiano Ronaldo. Cristiano. CR7. Îl știm.

A mai urmat un singur trofeu alături de Standard Liege, campionatul în sezonul ’08-’09.

Elek Schwartz

Elek Schwartz, un contemporan al lui Ștefan Kovacs, un antrenor român ce și-a petrecut toată cariera de tehnician în afara granițelor. 1948 reprezintă anul debutului său în antrenorat, la AS Cannes. 5 ani petrece în Franța, iar mai apoi ajunge în Germania unde își va petrece majoritatea timpului din cariera de tehnician, 8 ani împărțiți în 3 episoade. Primul a înseamnat un periplu de 5 ani la SF Hamborn 07, iar mai apoi la Rot-Weiss Essen, campionii Germaniei de la vremea respectivă. Nu câștigă niciun trofeu cu aceste două echipe, însă urmează pentru el, ca și pentru Piști Kovacs, o perioadă incredibilă.

Schwartz este numit selecționer al Olandei în 1957 și avea să ocupe postul până în 1964, într-o perioadă ce avea să stea la baza ascensiunii Portocalei Mecanice, din anii ’70.

Elek Schwartz pe banca lui Eintracht Frankfurt, în 1967. Foto: Getty Images

După ce pleacă de pe banca tehnică a Olandei, în Portugalia la Benfica lui Eusebio, apare și primul trofeu, campionatul Portugaliei. Este aproape să câștige a treia Cupă a Campionilor Europeni pentru lusitani, însă pierde finala în fața unui Inter condus de Helenio Herrera.

Revine în Bundesliga la Eintracht Frankfurt, fără rezultate notabile, așa că se întoarce în Portugalia la Porto. Nici acolo nu aduce trofee, așa că trece din nou în Germania și apoi în Franța unde își încheie și cariera cu o promovare în Ligue 1, alături de Racing Strasbourg.

În 1996, ca tribut adus muncii depuse ca selecționer al Olandei, este invitat să participe la inaugurarea Amsterdam Arena, astăzi Johan Cruyff Arena. Elek Schwartz s-a stins în 2000, în Franța.

Cosmin Olăroiu

Cosmin Olăroiu, ultimul tehnician român care a dus o echipă autohtonă în prim-planul fotbalului european. Acesta a decis după sezonul Uefantastic alături de Steaua București să plece în Țările Arabe pentru a onora inițial oferta celor de la Al Hilal.

Spre deosebire de alții tehnicieni români, acesta a prezentat o constantă pentru Peninsula Arabă, unde este inclus într-o listă a celor mai valoroși antrenori trecuți pe acolo. A antrenat de-a lungul perioadei sale din Peninsula, cele mai importante cluburi din EAU , Qatar sau Arabia Saudită. Momentan acesta activează în probabil cel mai puternic, campionat din zona Asiei, China.

Printre performanțele sale cele mai notabile se numără:

  • Titlul de campion, Saudi League, în sezonul ’07-’08 cu Al Hilal;
  • 2 titluri de campion consecutiv al EAU, UAE League, cu Al Ain în ’11-’12 și ’12-’13;
  • Alte două titluri în EAU cu rivala celor de la Al Ain, Al Ahli în sezoanele ’13-’14 și ’15-’16;
  • O finală de Liga Campionilor Asiei, tot cu Al Ahli în 2015.

Ilie Balaci

Ilie Balaci, Minunea Blondă, nu a fost doar un jucător de fotbal extraordinar, dar și un tehnician desăvârșit. La începutul anilor 90, acesta a reușit să câștige Liga Campionilor Africii cu o echipă din Tunisia, la doar 3 ani de la începuturile sale în antrenorat. A urmat apoi un periplu de echipe din Africa și Țările Arabe. Toate acestea fiind încununate fie cu trofee, fie cu salvării de la retrogradare cu nou-promovate precum a fost cazul celor de la Al Nahda.

Iată, pe scurt, câteva din echipele și trofeele câștigate de acesta prin străinătate:

  • Club Africain – Liga Campionilor Africii, Liga Tunisiană;
  • Olympique Casablanca – Liga Marocană și Cupa Marocului;
  • Al Shabab – UAE Pro-League în ’94-’95;
  • Al Hilal – Premier League Saudi în sezonul ’97-’98;
  • Al Ain – UAE Pro-League în ’99-’00;
  • Al-Hilal Omdurman – Sudan Premier League în 2016.

Anghel Iordănescu

Anghel Iordănescu, probabil cel mai notoriu selecționer pe care l-a avut România. Cu o cariera încununată prin câștigarea prestigiosului trofeu Cupa Campionilor Europeni, Puiu Iordănescu, și-a lăsat amprenta și asupra echipei naționale. Cea mai mare performanță a naționalei, sfertul de finală din SUA ’94, se confundă cu Hagi, Dumitrescu, Petrescu sau Iordănescu.

Pe lângă reușita de la echipa reprezentativă, Puiu Iordănescu a antrenat cu succes și diferite echipe dinafara granițelor. A reușit să-și facă un nume în țările Arabe, unde a antrenat în prima jumătate a anilor 2000, antrenând trei echipe de club:

  • Al Hilal cu, care reușește să câștige Liga Campionilor Asiei în sezonul ’99-’00.
  • Al Ain, iar trofeul Cupa Președintelui din 2001 este singurul său trofeu.
  • Al Ittihad, iar în 2005 reușește să repete succesul din ’99-’00, cucerind Liga Campionilor Asiei.

Cine crezi că va mai intra, în următorii ani, în topul celor mai buni antrenori români din străinătate?

Surse: Wikipedia.com, Gsp.ro, Digisport.ro

Dacă îți place ce citești pe Tackle.ro:

  1. Abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal, prin Whatsapp sau e-mail.
  2. Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Twitter și Youtube.
  3. Ascultă podcast-ul Tackle Show pe Apple Music, Spotify, Anchor.fm sau pe Google Podcasts.

Adrian are 27 de ani și e pasionat de fotbal de mic copil, fiind foarte atras de istorie și statistică. Scrie un blog de fotbal numit Fotbal, pe bune?

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *