Analiză

Previziuni din presezon: Burnley. Unde-i Dyche, nu crapă!

Burnley a ajuns un model de urmat pentru echipele care vin din Championship și vor să aibă un parcurs constant în prima ligă

Costi Soare, fan Burnley și artizan al proiectului de pe Youtube ‘Pase între prieteni‘, ne povestește cum au trăit  în tribună fanii The Clarets sezonul 2018/19 și face o analiză a ceea ce ar putea urma pentru trupa lui Dyche în Premier League.

Totul e bine, când se termină cu bine – pare a fi rezumatul perfect pentru Burnley în anul competițional recent încheiat. Sezonul trecut a fost, foarte probabil, unul dintre cele mai intens trăite de fanii Burnley, în ultimii ani. Frustrarea, în prima parte, combinată cu euforia îndeplinirii obiectivului, au fost sentimentele dominante ale lui 2018/19. De Boxing Day, eram ca și retrogradati, apoi, cu ajutorul deciziilor extrem de inspirate ale lui Sean Dyche (din nou el!), am reușit salvarea miraculoasă. Atât de bun a fost returul nostru, încât, prin etapa 14 a acestuia, ajunsesem în top 6 în clasamentul de după 26 decembrie! De-am fi avut evoluțiile astea și în tur…

Tot ce trebuie să știi despre noul sezon din Premier League, găsești în seria Previziuni din presezon.

Visul european și coșmarul intern

Totuși, începutul sezonului a fost minunat, iar nimic nu anunța dezastrul ce aștepta să se întâmple în următoarele luni. Primul meci în Europa, după mai bine de 50 de ani, împotriva lui Aberdeen, a fost o sărbătoare unică pentru fanii lui Burnley. Au urmat dueluri cu Istanbul Basaksehir și Olympiacos Pireu, înainte că aventura europeană să fie prematur încheiată în urmă meciului cu grecii, de pe Turf Moor. Putem spune că am ieșit cu capul sus, învinși de o echipa mare în Europa, care nu demult câștiga împotriva Man. United-ului lui David Moyes cu 3-0 în Champions League!

Revenind pe meleaguri englezești, sărbătoarea europeană a fost încheiată brusc de seria neagră a înfrângerilor, ce făceau ca meciurile de la Atena sau Istanbul să pară un vis întrerupt de realitatea luptei pentru evitarea retrogradării. Prima victorie în Premier League a venit abia la final de septembrie, un 4-0 cu Bournemouth. Apoi, în afară de câteva tresăriri de orgoliu, înfrângerile au venit una după alta, aruncându-ne până pe locul 20, de Crăciun. Not a very Merry Christmas…

Back to basics

“We needed to get back to basics”, spunea Sean Dyche în decembrie, cu referire la stilul de joc pe care Burnley trebuia să îl adopte pentru a supraviețui. Antrenorul se referea la revenirea la tacticile care au adus succesul pentru The Clarets în sezoanele trecute: apărare compactă și accent pe faze fixe, “the old-fashioned way”.

Și uite că i-a ieșit: de la meciul cu West Ham de pe 30 decembrie, Burnley a avut o serie de 8 meciuri fără înfrângere, între care victorii cruciale cu Huddersfield și Fulham, dar și un egal, 2-2, pe Old Trafford, după ce The Clarets conduceau cu 2-0 în minutul 87. O notă personală, acea deplasare a fost cea mai frumoasă, dar și cea mai frustrantă din acest sezon, pentru mine. Au urmat și alte victorii notabile, 2-1 cu Spurs și 2-0 cu Wolves, meciuri care au amintit lumii că echipa asta a reușit totuși un loc 7 în sezonul precedent.

Cu 46 de goluri marcate, The Clarets au avut cel mai bun sezon din istorie în Premier League din acest punct de vedere, Barnes și Wood contribuind cu 22 de goluri la acest record. Un alt Ashley, dar la centrul terenului, a fost desemnat cel mai bun jucător al lui Burnley de către club, la o ceremonie în mai. Westwood, căci despre el este vorba, a fost revelația sezonului, dovedindu-se esențial în “remontada” de după Boxing Day, datorită efortului său defensiv fantastic, combinat cu pasele excelente oferite jucătorilor din atac.

He’s one of our own

Nu puteam încheia review-ul fără a-l menționa pe Dwight McNeil, 20 de ani, mijlocaș stânga, produs al academiei, care a intrat la finalul lui 2018, pe fondul accidentărilor celorlalți wingeri, în primul 11 al echipei. Evoluțiile senzaționale l-au transformat în titular incontestabil și l-au adus în prim-planul tinerelor speranțe din fotbalul englez, alături de nume precum Sessegnon, Gray sau Tomori.

McNeil a reușit 3 goluri și 5 assisturi în 21 de meciuri din campionat, cifre deloc de neglijat pentru o echipa aflată în lupta pentru supraviețuire. Din păcate pentru fanii Burnley, aceste cifre au atras atenția cluburilor mari din Europa, Juventus urmărindu-l îndeaproape pe tânărul englez. Dacă evoluțiile bune vor continuă, McNeil va pleca cel mai probabil în următorii 2 ani.

Transferuri și lot pentru sezonul 2019/20

La capitolul sosiri, Erik Pieters de la Stoke City a fost primul care s-a alăturat trupei lui Sean Dyche, pentru 1 milion de lire. Pieters a fost adus că back-up pentru Charlie Taylor, pe postul de fundaș stânga. O zi mai târziu, transferul atât de așteptat de The Clarets s-a întâmplat: Jay Rodriguez s-a întors în orașul natal, la echipa care l-a crescut, pentru 10 milioane de lire, venit de la West Brom. După 7 ani, fiul risipitor se întoarce…

Imediat după plecarea lui Heaton la Aston Villa, clubul l-a transferat pe Bailey Peacock-Farrell de la Leeds United, pentru a petici golul lăsat de fostul căpitan. Un portar cu mult potențial, Peacock-Farrell a fost rezervă lui Kiko Casilla în sezonul recent încheiat, mutarea la Burnley fiind oarecum firească.

Spre finalul perioadei de mercato, Burnley a mai adus un jucător care se poate mula perfect filosofiei și sistemului de joc al lui Dyche. Este vorba despre mijlocașul central Danny Drinkwater, fost internațional englez și campion cu Leicester. Burnley l-a împrumutat pentru un sezon de la Chelsea.

Danny Drinkwater vine de la Londra la Burnley pentru a evolua constant, într-o echipă cu al cărei stil de joc se potrivește perfect

În ceea ce privește plecările, Stephen Ward a făcut rocadă cu Pieters, transferandu-se către The Potters. Nu trebuie uitată contribuția lui Ward la promovările din anii precedenți sau la sezonul magnific încheiat cu calificarea în Europa League. De aceea, el va rămâne întotdeauna în inimile suporterilor pentru devotamentul sau față de club.

Vezi aici toate transferurile verii din Premier League.

Pe lângă irlandez, Burnley s-a despărțit și de Peter Crouch, venit la schimb cu Vokes în ianuarie. Un transfer făcut mai mult pentru marketing, Crouch a ales să se retragă la finalul sezonului, punând astfel capăt unei cariere memorabile, cu meciuri la națională sau în Champions League. Un jucător uriaș, din toate punctele de vedere…

Cu siguranță, cea mai importantă despărțire este cea de Tom Heaton, plecat la Aston Villa. Heaton, venit în 2013 la club, a fost o piesă de baza în evoluția senzațională a clubului în ultimii ani, iar plecarea să va fi simțită din plin de Burnley. Un caracter deosebit, Heaton a intrat în “hall of fame”-ul lui Burnley, prin dăruirea și devotamentul sau față de echipa.

Burnley se bazează pe un doi portari cu meciuri în echipa națională, cu o valoare certă, așa că e greu de spus cine va fi titular. Pope este favorit, aproape revenit după o accidentare gravă în iulie 2018, a avut un presezon solid. Hart va putea speră la locul de titular, dar va porni cu statut de rezervă, după ce nu a convins în meciurile jucate sezonul trecut. Peacock-Farrell pare condamnat la a fi rezervă eternă, dar are avantajul vârstei și al potențialului, așa că nu îl putem exclude total din această lupta.

În defensivă, The Clarets stau foarte bine, cu dubluri pe fiecare post și cu accidentări puține. Taylor pare a avea pole-position-ul în față lui Pieters pentru postul de fundaș stânga, dar nimic nu este bătut în cuie. Tarkowski și Mee sunt titulari incontestabili în centru, dar Gibson sau Long oferă o alternativă excelență, în cazul indisponibilitatii unuia dintre ei.

În fine, partea dreapta a apărării pare a fi singurul punct din defensivă fără titular bătut în cuie. Bardsley a avut prestații foarte bune, solide din punct de vedere defensiv, însă vârsta începe să aibă un cuvânt de spus în cazul sau, așa că Lowton are toate motivele să spere că el va fi titular în noul sezon.

Zona mediană este compartimentul în care Burnley stă cel mai rău, accidentările punându-și amprenta asupra opțiunilor lui Sean Dyche. Steven Defour este de departe cel mai bun jucător că tehnică din axul central, dar probleme de sănătate au făcut că belgianul să petreacă mare parte din ultimul an prin spitale. Ashley Westwood și Jack Cork au dus greul în 2018/19, și foarte probabil vor trebui să o facă și în noul sezon.

Cât despre mijlocașii laterali, în teorie Sean Dyche are la dispoziție 4 opțiuni: Dwight McNeil, Robbie Brady, Johann Gudmunsson și Aaron Lennon. Cu toate astea, cel puțin 2 erau întotdeauna indisponibili, din cauza accidentărilor. Momentan, toți 4 sunt apți de joc, dar rămâne de văzut cum vor evolua în noul sezon. Jeff Hendrick a fost jucat și în centru, și în lateral, ca soluție de avarie, făcându-și treaba pe ambele poziții, însă nivelul său este departe de cerințele înalte ale Premier League. Este foarte clar că zona de mijloc are nevoie de întăriri, iar Dyche a lăsat să se înțeleagă de nenumărate ori că acest compartiment este prea subțire pentru a fi liniștiți în privința supraviețuirii.

În atac, 4 oameni se bat cu șanse reale la cele 2 locuri de titular: Chris Wood, Ashley Barnes, Jay Rodriguez și Matej Vydra. Primii doi au toate șansele să fie în primul 11, fiind cei mai importanți marcatori din lot, cu aproape jumătate din golurile echipei în 2018/19. Rodriguez pare a fi singurul capabil să schimbe status-quo-ul, Vydra încă încercând să se regăsească în lotul lui Sean Dyche. Pe lângă formă bună din ultimele sezoane, Rodriguez are și un alt atu important: este “Burnley born & bred”, ceea ce îl face extrem de iubit pe Turf Moor.

Ashley Barnes, perla din atacul lui Burnley sau din linia ofensivă a jucătorilor de FPL

Previziunea unui fan Burnley pentru 2019/20

Echipa probabilă: Pope – Taylor, Mee, Tarkowski, Lowton – McNeil, Cork, Westwood, Gudmunsson – Wood, Barnes

Voi încerca să fiu cât mai obiectiv cu putință, așa că voi pronostica o clasare în zona locurilor 11-13 pentru The Clarets. Totuși, în cazul în care nu va fi adus un mijlocaș central și/sau unul lateral, Burnley ar putea fi trasă din nou în vârtejul luptei la retrogradare. Jocul schimbat al echipei de după 26 decembtie 2018 ne dă totuși speranțe că asemenea emoții nu vor fi decât trecătoare.

Eu voi fi prezent din nou atât pe Turf Moor (cu un loc mult mai bun pe stadion!), cât și în deplasările echipei (target personal: minim 11 deplasări). Povestea sezonului 2019/20, dar și alte experiențe pe stadioanele englezești și internaționale le veți putea urmări pe canalul meu de YouTube, Pase între Prieteni.

Up The Clarets!

Dacă îți place ce citești pe Tackle.ro:

  1. Abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal, prin Whatsapp sau e-mail.
  2. Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Twitter și Youtube.
  3. Ascultă podcast-ul Tackle Show pe Apple Music, Spotify, Anchor.fm sau pe Google Podcasts.
Tags

Tackle

Grupul de fani Premier League România a fost fondat în Mai 2015, când o mână de oameni entuziaști și-au unit forțele pentru a aduce publicului din România analize, știri despre echipe, transferuri și rezultatele cluburilor din Premier League. Acolo a început Tackle.ro.

Citește și

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close