În toamna lui 1994 Brazilia era campioana lumii. Toți copiii suficient de norocoși să poată vedea la televizor mondialul american visau să conducă mingea în acel joc încântător țesut de Romario, Bebeto și Rai. Fotbalul era limbajul universal pe care îl putea înțelege întreaga planetă, indiferent de zeii care-i aduceau lacrimile, de la Roberto Baggio și Gheorghe Hagi la Roger Milla și titanul care tocmai părăsise scena, Diego Maradona.
Printre copiii care visau să joace fotbal la un Mondial era și un englez-samoan de 14 ani, pe nume Tim Cahill, care debuta, pe 26 septembrie 1994, pentru Samoa U20, într-un meci pierdut cu Noua Zeelandă (3-0) în preliminariile Mondialului de tineret din 1995. A îmbrăcat tricoul naționalei samoane doar de două ori, mai mult pentru că federația din Samoa i-a plătit deplasarea din Australia, prilej să-și vadă rudele de la mii de kilometri distanță, din mijlocul Pacificului. Aveau să mai treacă 10 ani până când Tim Cahill să apară cu adevărat pe scena fotbalului mare.
Tim Cahill a învățat să înoate împotriva curentului de mic, într-o familie din care unul dintre frații săi a ajuns să marcheze goluri pentru Samoa, iar trei dintre verii săi au fost îmbrăcat tricoul All Blacks al naționalei de rugby a Noii Zeelande. Tatăl lui, englez, le-a cultivat celor 3 băieți ai săi pasiunea pentru fotbal, trăind într-o țară care adora rugby-ul, unde puștii mergeau la o școală care nici măcar nu avea o minge rotundă. Tim și frații lui jucau uneori, prin parcurile din Sidney, cu piciorul drept desculț, pentru a învața să lovească mai bine mingea cu stângul, ideea lui Tim Sr. fiind că un fotbalist are nevoie de ambele picioare pentru a fi mare!
În adolescență a jucat pentru echipe de amatori, dar chiar și așa, condus de o etică a muncii care avea să-l transforme într-o legendă, ambiția de a juca fotbal i-a rămas neclintită. A devenit profesionist în 1997, semnând cu Sydney United, din orașul său natal. Avea 18 ani și juca în zona dintre mijlocașii centrali și vârfuri, urcând adesea la finalizare și punctând cu capul, însă Tim Cahill deja visa să joace în Anglia, al cărui fotbal îl sorbea, la televizor, alături de pasionatul său tată.
N-a fost ușor să ajună în Regat. Părinții lui Tim au împrumutat bani pentru călătorie, iar Cahill Sr a reușit să-l înscrie pentru a da probe la Millwall și Nottingham Forest. N-avea să ajungă vreodată la fosta dublă câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, pentru că cei de la Millwall i-au oferit imediat un contract, antrenorii de acolo fiind impresionați de tupeul australianului care se lupta cu fioroșii fundași britanici. 7 ani, un Second Division câștiat, o finală de FA Cup jucată și 56 de goluri în 249 de meciuri mai târziu, Tim Cahill avea să facă pasul spre Premier League.
În vara lui 2004, la câteva zile după ce Cahill debutase cu o dublă pentru nationala de seniori a Australiei, David Moyes reușește să câștige duelul cu Palace și-l aduce la Everton. Câți dintre fanii de pe Goodison ar fi bănuit atunci că un australian de 24 de ani va fi unul dintre jucătorii emblematici ai clubului? A înscris primul său gol la a doua apariție, într-o victorie cu 0-1 pe terenul lui Manchester City, terminând sezonul în postura de golgeter al echipei și de favorit al fanilor. Au urmat alte 65 de reușite, înșirate până în 2012!
În primul meci al naționalei australiene la Mondialul din 2006, Cahill înscrie o dublă, devenind primul australian care marcheaza la un Campionat Mondial! Avea să marcheze și în 2010, apoi din nou în 2014. La finalul lui 2006 primește chiar o nominalizare la Balonul de Aur și deja întreaga planetă știa cine este Tim Cahill. Poate că nu existat în cariera sa un gol mai reprezentativ pentru stilul său de joc decât reușita superbă pentru Socceroos în Australia vs Olanda (3-2 final, în grupele Mondialului din 2014), una dintre cele mai frumoase execuții reușite vreodată la turneu final de Campionat Mondial.
Pentru Everton a jucat 7 sezoane, devenind unul dintre jucătorii emblematici din Premier Leaue, apoi pasiunea care l-a propulsat în fotbalul britanic, l-a purtat în Major League Soccer (unde a înscris cel mai rapid gol din istoria competiției, pentru New York Red Bulls), în China și apoi înapoi unde a început totul: în campionatul australian.
Pe 10 octombrie, la aproape 38 de ani, Cahill a îmbrăcat din nou tricoul galben al Australiei, în meciul de baraj cu Siria. A înscris golul 49 pentru Socceroos, egalând dubla manșă: după 1-1 în tur si 1-1 în retur, meciul mergea în prelungiri. În minutul 109, Tim Cahill avea să marcheze al cincizecea oară! Cu o lovitură de cap, specialitatea casei, cum altfel? 2-1 în Australia vs Siria și Cangurii mergeau în ultima rundă de baraj. A fost pe terenu a marcat în dubla cu Hondouras, dar a făcut-o căpitanul Mile Jedinak, de trei ori, trimițând naționala Socceroos la Mondialul din Rusia.
Nimic nu-l recomanda pe Tim Cahill pentru o carieră în Premier League. Nimic în afară de tupeu și de dorința nestăvilită de a juca fotbal, iar pe teren a sfidat fizica obișnuită a jocului înscriind multe goluri cu capul, în ciuda unei construcții care nu îi trădează detenta aproape nefirească: are 1.80m. Când a ajuns la Everton i se spunea Tiny Tim!
După 13 ani, peste 100 de selecții, peste 50 de goluri și 3 campionate mondiale jucate pentru naționala Australiei, Cahill încă nu-și dorește altceva decât își dorea puștiul Tim în anii 80: să joace fotbal. Este liber de contract de la începutul lunii decembrie, dar cu greu îl va putea opri ceva să participe la a patra Cupă Mondială. Tim Cahill mai are fotbal de jucat.
Sursa foto: Box2Boxnts.com.au. Sursele informațiilor:
- How a defiant upbringing elevated Tim Cahill to Premier League stardom – These Football Times;
- Tim Cahill pe Wikipedia;
- The Joy of Six: Tim Cahill – The Guardian.
Urmărește-ne pe Facebook, Twitter și pe canalul de Youtube pentru a fi la curent cu tot ce contează în Premier League.