Jack Grealish, un alt om.
Duminică, derby-ul local dintre Birmingham City și Aston Villa a fost marcat de un moment violent, ai cărui protagoniști au fost căpitanul oaspetilor, Jack Grealish și un suporter al gazdelor . În minutul 10, huliganul a pătruns pe teren și l-a lovit cu pumnul de la spate pe jucătorul lui Villa.
”The incident feels like the tip of a much bigger issue. Over the past few years, Britain has become a much angrier, more aggressive place. […] The issue, anyway, runs far beyond Birmingham or even football. This is the country Britain is becoming, a place where cowards run up behind people wearing the wrong-colored shirt and punch them. This is a symptom of a society that is grievously ill. Britain is rotting from the head.” (Jonathan Wilson pentru Sports Illustrated)
Dacă acest eveniment nefericit avea loc cu câțiva ani în urmă, Jack Grealish, pe atunci un puști cu trăsături tipic britanice, arogant și impulsiv, ar fi reacționat nervos, s-ar fi luat la bătaie pe teren, ar fi fost eliminat sau în cel mai bun caz ar fi fost schimbat la pauză fără realizări notabile. Duminică însă, Grealish a rămas calm după șocul suferit, nu a făcut circ, și-a văzut de treabă și a continuat să lupte pentru ai săi. Cireașa de pe tort: a marcat golul victoriei oaspeților în minutul 67.
Întrebat de reporterul Sky Sports după meci cum ar descrie ceea ce i s-a întâmplat pe teren, Jack a avut o reacție pe care nu s-ar fi așteptat nimeni să o vadă vreodata de la el. Cu un zâmbet de ștrengar, detașat, Grealish afirmă: ”Best day of my life!”. Bă ești nebun?! Ce-ai făcut cu Jack Grealish ăla pe care-l știam noi? „To come here for the first time as captain of Aston Villa and then score the winner – it’s what dream are made of, especially being an Aston Villa fan.”
Născut și crescut în Birmingham, Grealish a făcut primii pași la echipa mare a lui Aston Villa înca de la 16 ani, într-o vreme în care Villans încă se zbăteau să rămână în Premier League. Ca atâția alți fotbaliști tineri loviți de faimă mult prea devreme, hype-ul creat în jurul talentului său evident, exagerările din tabloide ziare, comparațiile cu Gascoigne, invențiile zvonurile de transferuri pe zeci de milioane, rezultatele slabe ale lui Villa toate au lăsat amprente pe psihicul puștiului cu origini irlandeze.
După cum bine scria Peter Crouch în cartea sa, ”… you have to remember that footballers never have to grow up. They come straight out of school into football, which is half as many rules and twice as many characters. You never have to grow up. We are children with advanced physical skills.”
Lowest point ever
Nu numai că nu l-a mai transferat un club cu pretenții, dar Villa a și retrogradat în 2016 și pare blocată de atunci în mlaștina din Championship. Au urmat și accidentări grave, printre care o lovitură primită într-un meci amical care avea să-i secționeze un rinichi și care avea chiar să-i pună viața în pericol. „I took a kick to the kidney and it split in two places. It was pouring with blood, internally, for about five hours.The doctor looked me in the eye and said, ‘Jack, you could die’. My reply was, ‘What?’ I was genuinely scared. I was expecting to be back inside a week, but it was three or four months. I’m a big believer that everything happens for a reason. I came back from that injury a different person.”
Panta descendentă era tot mai vizibilă și câți nu ne întrebam dacă nu cumva, Jack trebuie trecut, alături de Ravel Morrison și alții, pe lista de talente britanice pierdute pe drum. Dar coborâșul nu avea să se oprească aici. A urmat poate momentul de cotitură în cariera sa. În vara lui 2015, Internetul a abundat cu poze cu Jack Grealish zăcând pe o stradă din Tenerife, alcoolizat și cel mai probabil sub influența a unor alte substanțe, într-o postură cum nu ai vrea să vezi pe nimeni. ”Drunk holiday pictures were a painful lesson for me.”
Cream always rises
Trecând prin atâtea până la 23 de ani, Grealish ar fi avut toate motivele să se plafoneze și să se piardă ca atâția alți jucători tineri englezi. În schimb, englezul pare un om renăscut sub comanda lui Dean Smith. A revenit în postură de căpitan cu un gol de senzație împotriva lui Derby County în urmă cu o săptămână, iar ceea ce s-a petrecut în Second City derby, duminică, nu va fi uitat prea curând.
Rar se întîmplă ca un eveniment non-fotbalistic să fie „trigger-ul” care să ducă creșterea exponențială a cotei unui jucător, dar evenimentele de duminică de pe St. Andrew’s pot să ne contrazică. Se spune că, atunci când transferă, cluburile mari analizează bine partea umană a fotbaliștilor. Câți n-ar fi exagerat lovitura primită sau n-ar fi cerut schimbare după evenimentul din minutul 10. Jack a ales să zâmbească amar și cu banderola lui Villa pe braț, a trecut la treabă și și-a condus trupa spre victorie, marcând chiar el golul victoriei. Nu se poate o răzbunare mai dulce în fața fanilor lui Birmingham City.
Într-o vreme în care se vorbește de o corupție tot mai mare în sportul rege, de transferuri de sute de milioane, de comisioane imense pentru paraziți agenți de jucători care mută jucători pentru că așa au ei chef, comportamentul lui Grealish de duminică e o poveste de care fotbalul modern avea nevoie.
surse foto: telegraph.co.uk
Tot pe Tackle.ro poți citi și despre alte episoade memorabile din Second City Derby (Birmingham City – Aston Villa) precum și povestea rivalitaților din West Midlands dar și despre declinul lui Aston Villa.
Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit, alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.