Fotbalul de altă dată: Poli Timișoara – West Ham, Cupa Cupelor, 5 noiembrie 1980

Înainte să spunem o nouă poveste veche despre fotbalul de altă dată, îți reamintim că aici găsești episoadele anterioare ale seriei noastre:

Cele mai bune versiuni ale lui Poli și West Ham?

Mulți spun că echipele din 1980 ale Politehnicii Timișoara și ale lui West Ham sunt printre cele mai bune din istoria celor două cluburi. Cu Viorel Vișan, Dan Păltinișanu și Emerich Dembrovschi în teren, bănățenii învinseseră în finala Cupei României pe 1 iunie 1980 pe stadionul “23 august” o echipă Steaua București care îi avea în componență pe Tudorel Stoica, Marcel Răducanu sau Anghel Iordănescu.

În anii ’80, Ciocănarii câștigaseră FA Cup (în 1980, în postură de echipă de ligă secundă, după o finală cu Arsenal), jucaseră o finală de Cupa Ligii și, după promovare, cochetaseră cu primele șase locuri din campionat.

Câștigând Cupa României, timișorenii urmau să evolueze în Cupa Cupelor (competiție desființată ulterior de UEFA în 1999), alături de celelalte câștigătoare ale cupelor naționale din Europa.

Primul adversar al bănățenilor avea să fie unul dificil, dar altfel cum se mai scriau unele din cele mai frumoase pagini din istoria fotbalului timișorean: golul libero-ului urcat în atac, Dan Pălitnișanu, și eliminarea lui Celtic Glasgow, fostă câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, echipă ce-l avea pe Charlie Nicholas în teren și pe Bill McNeill antrenor.

Ce-au ales sorții pentru ai noștri? O dublă cu trupa lui Frank Lampard senior, londonezii de la West Ham United care învinseseră spaniolii de la Castilla CF în turul precedent. Poli și West Ham aveau să se lupte pentru un loc în sferturile Cupei Cupelor.

Timișorenii la Londra

Jucătorii lui Poli văzând câteva obiective turistice din Londra. sursa foto: @BeyondTLM

Sorții au decis ca meciul tur să fie jucat la Londra, pe vechea arenă a Ciocănarilor, Boleyn Ground. Trecuse un deceniu de la vizita lui Dinamo Bacău la Londra, iar ai noștri n-au mai trăit aceleași surprize pe care le avuseseră băcăuanii în Anglia la contactul cu o cultură total diferită. N-am mai fost mirați că ”așa am putut vedea și noi căpșuni în luna martie” sau „că poate exista sistem de încălzire prin pardoseală”. Totuși, pe teren, la fel ca dinamoviștii băcăuani care pierduseră cu 7-1 pe Highbury, din nou nu am făcut fața ritmului meciului.

Deși nu au avut absenți, timișorenii au fost crispați și copleșiti de atmosfera partidei de la Londra, iar Ciocănarii s-au impus categoric cu 4-0.  Reușitele lui Billy Bonds, David Cross, Paul Goddard și Ray Stewart au făcut ca misiunea din retur să fie aproape imposibilă.

Deși timișorenii erau o echipă necunoscută publicului englez, remarcăm multitudinea de informații care se regăseau despre fotbalul nostru în programul de meci oferit celor care asistaseră la partida tur de pe Boleyn Ground.

Englezii ofereau o hartă a României, făceau o descriere a orașului de pe Bega, scriau despre istoria echipei naționale a României, despre confruntările dintre români și englezi, inclusiv despre o fascinantă poveste a primei vizite a naționalei Three Lions la noi în țară:

”The visit brought back memories of Englands first-ever game in Romania in May 1939, during one of the longest tours undertaken by the FA. […] We were made to realise, possibly for the first time, just how far Continental football had advanced, and following a 2-2 draw in Milan and a 2-1 defeat in Belgrade, England needed a win in Bucharet just to save face. The party journeyed into Romania from Belgrade via a 14-hour boat trip down the Danube and were greeted like heroes, being welcomed in the local newspapers as ”ambassadors from the land of the birth of the game”. After a tour of the oil-fields and a visit to King Carol’s summer palace, the team went on to gain an easy 2-0 victory”. (programul meciului West Ham – Poli Timisoara, 1980)

foto: Miles McClagan. programul de meci complet e aici.

Returul din Timișoara

Deși calificarea era jucată, la returul jucat pe stadionul ”1 mai” s-au prezentat nu mai puțin de 30 000 de suporteri români. Cei care au văzut meciul pe viu spun că londonezii au jucat la așteptare, ba chiar au tras de timp, în timp ce timișorenii au dominat partida.

A durat aproape o oră de joc până când ai noștri au deschis scorul. Cine altcineva decât Dan Păltinișanu putea marca împotriva britanicilor?! Cel care în prezent dă numele stadionului principal din oraș a marcat printr-un șut puternic din afara careului, după o pasă primită de la Titi Nicolae. Au mai fost ocazii uriașe ratate de Păltinișanu, Anghel, Șerbănoiu și Liță Dumitru, iar conform relătărilor de pe druckeria.ro, Poli merita să primească două lovituri de departajare. Arbitrul italian Latanzzi a rămas însă neimpresionat de căderile în careu ale lui Cotec și Palea, iar partida s-a încheiat cu o singură reușită pe tabelă.

Cei care au fost prezenți pe stadion spun că au fost părtași la unul dinte cele mai bune meciuri făcute de Ion ”Liță” Dumitru în tricoul Politehnicii Timișoara, iar cei de la druckeria.ro au găsit un extras din ziarul timișorean ”Drapelul roșu”, din ziua care a urmat meciului.

„Ne-am bucurat cu toții, cei 30.000 de spectatori, să-l vedem pe acest mare fotbalist român, Ion Dumitru, într-una din zilele sale excepționale, jucând de-a dreptul senzațional și concepând pentru echipa sa acțiuni în lanț, care mai de care mai frumoase, șutând el însuși spre poartă, spre acel norocos Parkes, vrând așadar să dea Timișoarei o bucurie cel puțin similară celei din dubla întrecere cu Celtic Glasgow. Bravo Dumitru!” (sursa: druckeria.ro)

Cei doi căpitani Dan Păltinișanu și Billy Bonds. sursa foto: druckeria.ro


Revenirea la realitate

Patru decenii mai târziu, West Ham face egal Manchester City-ul lui Pep Guardiola, iar (ASU) Poli Timișoara, resuscitată într-un mod remarcabil de fani după evenimentele din 2012, termină la egalitate cu echipa Comuna Recea, în liga secundă din România.

Fotbalul s-a schimbat. În epoca romantică a fotbalului, când toată lumea era înapoiată, practic nimeni nu era înapoiat. Talentul unui ”Liță” Dumitru sau entuziasmul lui ”Pălti” puteau face diferenţa cu adversari mai buni. Însă odată cu tranziţia de la epoca romantică a fotbalului la cea modernă, decalajul dintre noi și ei e tot mai adânc, iar amintirile devin tot mai îndepărtate.

Surse informațiilor din articol:

Dacă ți-a plăcut ce tocmai ai citit,  alătură-te comunității de fani Premier League din România. Newsletter-ul nostru vine în fiecare vineri, pe e-mail și pe Whatsapp.

Show CommentsClose Comments

Leave a comment